Calculele ZF făcute pe baza datelor Eurostat arată că la nivelul anului 2021, doar 25% din consumul final de energie al UE era asigurat de energia electrică. Din nou, statele nordice stau bine la acest capitol, Norvegia având un procent de peste 51% de electrificare a economiei sale, în timp ce România avea un procent de numai 16%. Acest procent redus în cazul României reprezintă de fapt drumul pe care îl mai are de parcurs pe calea decarbonizării prin trecerea unor sectoare de activitate din zona de consum de combustibili fosili spre cea de energie electrică din surse verzi.

În acest moment, circa 70% dintr-o turbină eoliană offshore, 85% dintr-un panou solar, 71% dintre maşinile electrice sau 41% dintre electrolizoarele atât de necesare dezvoltării industriei hidrogenului sunt produse în China, acesta fiind cel mai mare furnizor global de tehnologie pentru proiectele de energie verde, cu o poziţie imposibil de atacat.

Cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor la nivelul a­nului 2020, România este ul­ti­ma ţară la nivel european în ceea ce priveşte consumul de e­nergie.

Pe hârtie, România are 13-14 miliarde de euro bani europeni prin PNRR şi Fondul de Modernizare pentru a-şi reforma din temelii sectorul energetic şi pentru a-l pune pe calea tranziţiei energetice. La acestea, se adaugă banii băncilor dispuse să acorde credite în aceste direcţii.

Accelerarea electrificării con­­sumului de energie, as­censiunea prosumatorilor ca o nouă specie tran­sfor­matoare în peisajul ener­getic european, dar şi războiul de la graniţă sunt factori cel puţin provocatori pentru sis­temele energetice, inclusiv cel al României.

„Cea mai mare pro­vo­care în calea adop­ţiei Inteligenţei Arti­fi­ciale (IA) şi a im­ple­mentării ei pe sca­ră largă este legată de date. Faţă de alte industrii unde datele digitale joacă un rol central, domeniul energiei, al resur­selor şi al industriei în continuare implică multă muncă fizică şi active fizice, multe dintre aceste active fiind împrăştiate geo­grafic şi neconectate cu reţelele digitale“, se arată în The AI Dossier, un studiu pe care Deloitte l-a făcut asupra impactului inteligenţei artificiale în cadrul mai multor industrii.

„În mijlocul tranziţiei energetice, ope­ratorii de sisteme de distri­buţie a energiei au mai multe pro­vocări pentru a asigura dez­voltarea şi operarea reţelelor în condiţii de siguranţă şi eficienţă a costurilor. Printre acestea se numără ponderea tot mai mare a producţiei distribuite de energie verde şi preluarea acesteia în reţea şi creşterea numărului de consumatori implicaţi în zona de demand-response şi mobilitate electrică“, se arată într-unul din studiile realizate de Eurelectric, cea mai mare organizaţie care reprezintă industria energetică la nivel european.

La finalul lunii mai, numărul autoturismelor electrice din parcul auto naţional a depăşit pragul de 30.000, arată datele furnizate de consultanţii de la Roland Berger, acestea reprezentând mai puţin de 0,4% din totalul autovehiculelor înmatriculate.

La finalul lunii martie, piaţa locală a ajuns la 55.244 de prosumatori, cu o capacitate instalată de 636 MW, circa 5.000 de prosumatorii fiind înre­gis­traţi în Ilfov, judeţ în care se află cea mai mare comunitate de mici producători-con­sumatori de energie din România. Practic, în fiecare zi din primele trei luni din 2023, în medie 167 de consumatori de energie au devenit prosumatori, apetitul românilor pentru astfel de investiţii fiind stimulat de doi factori majori: programul guvernamental Casa Verde Fotovoltaice şi creşterea istorică a preţului la energie de anul trecut.

Proiecte eoliene cu o capacitate de peste 5.600 MW şi parcuri so­lare de peste 5.000 MW aveau la finalul lunii mai avizele teh­ni­ce sau contractele de racordare la reţea, arată datele Transelectrica, operatorul reţelei de transport, termenele de punere în funcţiune începând cu anul acesta, până la finalul acestei decade.