Energie de la A la Z. Noile industrii din noua lume a energiei: Care sunt domeniile care pot beneficia din tranziţia energetică? De la solare made in UE până la renaşterea nuclearului, toate sunt pe masă

Prin magnitudinea efectelor pe care le generează, tranziţia energetică echivalează de fapt cu o nouă revoluţie industrială. În acest nou episod din seria Energie de la A la Z, proiect editorial ZF susţinut de PPC (PUBLIC POWER CORPORATION), analizăm care sunt domeniile care vor genera noi investiţii, dincolo de proiectele clasice de eoliene şi solare.

---

În acest moment, circa 70% dintr-o turbină eoliană offshore, 85% dintr-un panou solar, 71% dintre maşinile electrice sau 41% dintre electrolizoarele atât de necesare dezvoltării industriei hidrogenului sunt produse în China, acesta fiind cel mai mare furnizor global de tehnologie pentru proiectele de energie verde, cu o poziţie imposibil de atacat. Mai mult, China are un rol covârşitor în producţia şi procesarea de elemente cheie necesare în tehnologiile verzi şi are cele mai mari rezerve de pământuri rare din lume, la rândul lor importante pentru tehnologia verde. Exact aceste statistici sunt de fapt zonele cheie în care trebuie să apară investiţiile la nivel european pentru ca tranziţia energetică să nu fie doar mutarea dependenţei energetice dinspre Rusia şi gazul său spre China şi tehnologia ei verde.

 

Reciclare locală, primul pas

Reciclarea tehnologiei verzi pe plan european devine esenţială, tocmai pentru că astfel sunt recuperate o serie de materii prime, acestea putând fi baza unor dezvoltări pe zona de producţie locală de tehnologie. De altfel, aceasta este şi una dintre cele mai importante noi direcţii de investiţii la nivel european odată cu lansarea tranziţiei energetice. „În 2023, industria va răspunde diverselor mecanisme de sprijin care au fost implementate prin construcţia a

500 GW de capacitate de producţie de energie eoliană, solară şi de stocare la nivel global, un salt de 20% faţă de nivelul din 2022. Dar grijile privind dominaţia chineză în producţia de echipamente persistă, mai ales în domeniul solar şi al bateriilor“, se arată în studiul 10 Cleantech Trends in 2023 realizat de S&P Global.

În acest sens, la finalul lunii iunie, la nivelul UE a fost dat în lucru Actul privind materiile prime critice, un pas foarte necesar având în vedere că acum tranziţia energetică europeană presupune de fapt schimbarea dependenţei de gazul rusesc cu cea a importurilor de echipamente din China, mai ales în domeniul energiei solare. Obiectivul principal este de a diversifica lanţurile de aprovizionare, ţinând cont că acum ele sunt alimentate de o mână de state terţe, care nu fac parte din spaţiul UE. Prin acest act, obiectivele UE sunt ca 10% din materiile prime strategice pentru tranziţia verde şi digitală să fie extrase local, 40% din consum să fie asigurat prin procesarea internă a acestor materii prime iar 15% din consum să fie asigurat exact prin reciclarea europeană a materiilor prime.

Pe partea de reciclare, au fost făcute progrese majore, astfel că potrivit datelor RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association) până la 90% dintr-un panou solar poate fi reciclat, prin acest proces putând fi recuperate materii prime cheie în procesul de fabricaţie. „La momentul actual, în România încep să se facă primii paşi în vederea dezvoltării unui sistem de reciclarea panourilor fotovoltaice. La începutul anului, Ministerul Energiei anunţa că este în plan construcţia unei astfel de facilităţi prin fonduri acordate prin PNRR“, au spus recent reprezentanţii RPIA. Pe partea de turbine eoliene, la fel gradul de reciclare este semnificativ, dar deocamdată pe plan local lipsesc intenţiile de investiţii în această direcţie. Până la partea de reciclare, însăşi partea de construcţie a proictelor eoliene şi solare prezintă oportunităţi de investiţii majore. „Accesul la terenuri şi conectarea la reţea sunt acum cei mai mari generatori de blocaje pentru industrie. În mod egal, o altă provocare majoră pentru investiţiile în proiectele de energie verde sunt costurile legate de fonţa de muncă dedicată construcţiilor“, se arată în studiul 10 Cleantech Trends in 2023 realizat de S&P Global.

 

Energie nouă pentru IT

Una dintre cele mai interesante oportunităţi de investiţii vine chiar din creşterea radicală a numărului de prosumatori, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice. „Pe măsură ce managementul energiei şi eficienţa energetică devin tot mai importante, panourile solare devin un element cheie al soluţiilor propuse. Diferite configuraţii care combiă panourile solare, cu pompele de căldură sau cu maşinile electrice aduc noi utilizări pentru energia solară distribuită. Mai departe, nevoia de a gestiona soluţiile care pornesc de la energia solară distribuită de asemenea vor duce la dezvoltarea de noi soluţii de software.“ Dincolo de zona de software, reformarea sectorului de încălzire prin utilizarea pompelor de căldură va deveni o industrie în sine.

 

SUA apasă pedala pentru hidrogen şi captarea carbonului

Hidrogenul este văzut ca un vector esenţial privind tranziţia energetică, investiţiile necesare aici fiind de ordinul miliardelor de euro. Pentru România, de exemplu, potrivit Strategiei Naţionale a Hidrogenului, rezultatele scenariului optim indică necesarul instalării unei capacităţi de 3.985 MW electroliză, pentru operarea cărora vor fi necesare capacităţi adiţionale instalate de generare a energiei electrice din surse regenerabile de 7.969 MW (în sistemul energetic naţional fiind instalaţi 4.400 MW în capacitaţi de energie eoliană onshore şi solară în ianuarie 2023). În total, costul de implementare a strategiei este estimate la o valoare de 10,4 mld. euro, finanţările europene urmând să joace un rol central. Între timp, la nivelul SUA, de exemplu, lucrurile se mişcă accelerat, măsuri fiscale concrete fiind gândite pentru a transforma America de Nord dintr-un codaş al hidrogenului într-un campion al acestei industrii. Proiectele de captare şi stocare a carbonului sunt o altă direcţie de investiţie adusă de tranziţia energetică, dar datele arată că mai bine de 70% dintre proiectele existente la nivel global sunt într-o etapă incipientă de dezvoltare, doar 3% dintre acestea fiind în etapa construcţiilor. În acest moment, Europa şi America de Nord sunt cele mai interesate de această tehnologie, fiecare anunţând deja 22 de proiecte de captare şi stocare a carbonului în dezvoltare.

 

O nouă viaţă pentru nuclear

Tranziţia energetică se transformă într-un moment incredibil pentru energia nucleară, circa 160 GW de putere fiind aşteptaţi să intre în funcţiune la nivel global până în 2035, dublu faţă de capacitatea ultimilor 13 ani. „Pe măsură ce se intensifiică lupta împotriva schimbărilor climatice, devine tot mai clar că drumul către zero emisii va fi mai rapid şi mai uşor dacă energia nucleară va face parte din soluţie. Cât de mult va fi parte din soluţie depinde însă de politicile regionale şi de percepţiile în schimbare legate de această tehnologie“, se mai arată în analiza S&P Global.

România are o industrie nucleară bine organizată, dar şi planuri concrete de investiţii, atât în tehnologiile clasice, cum sunt reactorele 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi în zone de avangardă, cum este cazul centralei nucleare modulare de la Dpiceşti.