Energie de la A la Z. Drumul de la galon la electron sau ce oportunităţi de dezvoltare are România din mobilitatea electrică şi cât mai contează maşina proprie pentru tinerii de azi?

♦ ZF a început o nouă campanie editorială susţinută de PPC (PUBLIC POWER CORPORATION) prin care va dezbate săptămânal cele mai fierbinţi teme din domeniul energetic, alături de specialiştii din sector ♦ După ce am analizat pieţele de energie verde şi pe cea a prosumatorilor, următoarea destinaţie este mobilitatea electrică. Cine vor fi jucătorii cheie din această ecuaţie şi care sunt provocările aduse de electrificarea transportului?

La finalul lunii mai, numărul autoturismelor electrice din parcul auto naţional a depăşit pragul de 30.000, arată datele furnizate de consultanţii de la Roland Berger, acestea reprezentând mai puţin de 0,4% din totalul autovehiculelor înmatriculate. Evoluţia pieţei este pozitivă în contextul în care în primele cinci luni ale acestui an s-au înmatriculat aproximativ 5.500 de autoturisme electrice noi, de circa 1,5 ori mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Numărul staţiilor de încărcare a crescut în mod susţinut în 2022, adăugând aproximativ 300 de staţii faţă de anul anterior, ajungând astfel la 1.350 în total la sfârşitului anului. În prima jumătate a anului 2023, ritmul de creştere a accelerat, aproximativ 200 de staţii noi fiind adăugate la reţeaua existentă, ceea ce a urcat numărul locaţiilor existente la nivel naţional peste borna de 1.500“, spune Dragoş Fundulea, principal & e-mobility advisor, Roland Berger România.

În funcţie de sursă, datele diferă. De exemplu, potrivit celui mai recent studiu realizat de ACEA (The European Automobile Manufacturers’ Association – Asociaţia Europeană a Producătorilor de Automobile), la finalul anului trecut România avea o reţea de staţii de încărcare pentru maşinile electrice de 1.658. Un lucru rămâne însă neschimbat. Cu aceste numere, România este printre codaşele Europei în ceea ce priveşte dezvoltarea mobilităţii electrice. „Diferite iniţiative, în special PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), care se angajează să asigure finanţarea pentru construcţia a 6.500 de staţii de încărcare până în 2026, vor constitui un sprijin important pentru piaţa de staţii de încărcare în următorii ani“, mai spune reprezenantul Roland Berger.

Până acum, cel mai important factor pentru impulsionarea vânzărilor de maşini electrice a fost programul Rabla Plus, oferind printre cele mai generoase subvenţii la nivel internaţional. La rândul său, Silviu Tiron, specialist în e-mobility în cadrul Future Energy Leaders România, organizaţie care reuneşte noua generaţie de specialişti din domeniul energetic local, mai spune că, dincolo de programul Rabla Plus, statul român acordă fonduri nerambursabile sectorului economic şi UAT-urilor pentru montarea staţiilor electrice, prin programe precum Electric-Up, administrat de Ministerul Energiei, şi Staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice în localităţi, administrat de AFM.

 

Cum trecem de la subvenţii la o piaţă pe cont propriu

Însă, una dintre principalele întrebări legate de sectorul e-mobilităţii este cum se va face tranziţia de la o piaţă subvenţionată la una de sine stătătoare. „Pe termen lung însă, aceste subvenţii pot deveni un factor limitativ pentru dez­voltarea du­rabilă a pieţei de electro­mobilitate. La nivel inter­naţional, ţări im­portante ale UE, precum Germania, Olanda, Franţa şi Suedia, reduc sau înlătură treptat sprijinul financiar pentru achiziţia vehiculelor hibride sau electrice, considerând că, pe măsură ce costul total de deţinere (TCO) a autovehiculelor verzi se apropie gradual de cel al autovehiculelor cu combustie internă, sprijinul financiar devine mai puţin necesar“, spune reprezentantul Roland Berger. Potrivit acestuia, contextul geopolitic a dus la creşteri ale preţurilor de achiziţie, iar acest efect este mai vizibil în cazul claselor de vehicule mici, unde diferenţele între autovehiculele electrice şi cele cu combustie internă pot fi semnificative. „De asemenea, incertitudinile privind costurile cu energia electrică pot determina o ajustare a percepţiei privind costurile de operare, însă avantajul autovehiculelor electrice rămâne important, în special atunci când încărcarea poate fi realizată în principal acasă sau prin staţii instalate la locul de muncă“, mai spune reprezentantul Roland Berger.

Mai departe, în opinia sa, o provocare adiţională este lipsa constrângerilor pentru vehiculele poluante în România. De exemplu, sistemul de impozitare pentru autovehicule în România se bazează exclusiv pe capacitatea cilindrică a motorului, acordând reduceri semnificative autovehiculelor hibride şi electrice. În contrast, alte ţări europene utilizează o multitudine de factori în calcularea impozitului, inclusiv consideraţii privind impactul asupra mediului înconjurător.

Cu toate acestea, sunt şi semnale pozitive. „Producătorii îşi măresc portofoliul aferent maşinilor electrice, optimizând liniile de producţie, pentru a oferi preţuri mai atractive. Odată cu creşterea numărul de maşini electrice, şi piaţa staţiilor de încărcare va fi mai rentabilă“, spune Adrian Vintilă, preşedinte al Future Energy Leaders România.

 

De cine depinde mobilitatea electrică?

Dincolo de discuţia depre bani, transformarea mobilităţii electrice din tendinţă în business-as-usual depinde de companiile de dstribuţie a energiei. „Distribuitorii de energie au poate cel mai important rol în dezvoltare infrastructurii pentru staţiile de încărcare. Însă nu ca jucător direct în această industrie, fiind interzis operatorilor de distribuţie la nivel european să deţină staţii de încărcare publice sau să desfaşoare activitate commercială. Sunt necesare programe de investiţii coerente, pentru a face faţă noilor cerinţe, atât pe partea de întărire a reţelei, dar şi de automatizare, consum dispecerizabil şi instalaţii de stocare“, spune Adrian Vintilă, FEL România.

Mai departe, dincolo de partea de reţea, furnizorii de energie sunt cei care pot împinge această piaţă. Reprezentanţii FEL România spun că oferind planuri de energie regenerabilă concepute special pentru proprietarii de vehicule electrice, furnizorii pot încuraja condusul ecologic. Planurile de tarife special create pentru posesorii de maşini electrice reprezintă o altă idee. „Furnizorii pot stimula proprietarii de vehicule electrice să-şi încarce vehiculele în orele când cererea de energie electrică este mai mică. Astfel pot ajuta la gestionarea cererii de energie electrică şi pot încuraja proprietarii de vehicule electrice să îşi programeze activităţile de încărcare într-un mod care să optimizeze sarcina pe reţea“, mai spun cei doi reprezentanţi ai FEL România. Tot furnizorii de energie, prin interpretarea datelor pe care le primesc de la utilizatorii de maşini electrice, pot contribui la îmbunătăţirea de ansamblu a funcţionării reţelelor de energie, dar şi la prognoze de consum mai bune.

„Prin dezvoltarea retelelor de staţii de încărcare, furnizorii de energie îşi pot menţine un business sustenabil. PECO-urile viitorului sunt cele formate din staţii de încărcare. Vom trece de la pompele de combustibil, la charger-e“, cred reprezetanţii FEL România.

 

Ce tip de transport va folosi noua generaţie? Pe toate!

Intersant este că discuţia privind trecerea la mobilitatea electrică are loc în contextul în care opţiunile privind deplasările ale noilor generaţii, mai ales Gen Z, sunt fundamental diferite faţă de cele ale generaţiilor actuale. A avea maşina personală este deja visul părinţilor sau al bunilor. „Noile generaţii au o perspectivă diferită asupra mobilităţii în comparaţie cu generaţiile anterioare, influenţată de progresele tehnologice rapide, conectivitate şi conştientizarea problemelor de mediu. Aceştia adoptă adesea o abordare multimodală a mobilităţii, priorizând flexibilitatea şi comoditatea. Ei combină diferite opţiuni de transport, cum ar fi transportul în comun, mersul cu bicicleta, mersul pe jos, serviciile de ridesharing şi închirierea de maşini, în funcţie de nevoile şi disponibilitatea acestora. Aprecierea capacităţii de a alege cel mai potrivit mod de transport pentru fiecare călătorie în detrimentul deţinerii unui autovehicul personal este o trăsătură caracteristică a acestor generaţii“, spune reprezentantul Roland Berger. De asemenea, se observă o preferinţă crescută pentru serviciile de mobilitate. Noile generaţii sunt deschise la utilizarea platformelor de ridesharing precum Uber şi Bolt, serviciilor de car-sharing şi programelor de bike-sharing. Accesul la transport atunci când este nevoie (on demand) este o prioritate pentru ei. Platformele de car-sharing oferă, de asemenea, oportunitatea de a experimenta diferite tipuri de vehicule fără a suporta inconvenientele şi costurile deţinerii acestora. „Există de asemenea un interes crescut pentru modalităţi de transport ecologice, inclusiv autovehicule electrice sau scutere electrice. Beneficiile de mediu ale acestor alternative le fac mai atractive în comparaţie cu autoturismele convenţionale“, mai spune reprezentantul Roland Berger. Potrivit acestuia, în timp ce deţinerea autoturismului rămâne un aspect semnificativ pentru multe persoane, în special în zonele suburbane şi rurale, există o schimbare notabilă în rândul noilor generaţii. Factori precum creşterea costurilor, congestionarea traficului, problemele de parcare şi dorinţa de a avea un stil de viaţă mai sustenabil au dus la o scădere a importanţei acordate proprietăţii auto personale. În schimb, aceştia dau prioritate soluţiilor de mobilitate care oferă flexibilitate, accesibilitate şi se aliniază cu valorile lor.

 

Ce oportunităţi aduce pentru România trecerea la maşina electrică?

Trecerea către un mod complet nou de transport deschide oportunităţi de dezvoltare economică directe sau indirecte, cred specialiştii consultaţi de ZF. De exemplu, companiile pot profita de oportunitatea de a instala, opera şi întreţine staţii de încărcare pentru uz rezidenţial, comercial şi public. În plus, va fi nevoie de specialişti ce pot menţine funcţionale staţiile şi dezolta reţelele de încărcare. „Consider că modelele de business ce se vor focusa pe mentenanţa staţiilor de încărcare au un mare potenţial, fiind încă un sector neglijat. Deja o parte din companiile ce asigură mentenanţa staţiilor de carburant se orientează către această activitate (TSG)“, spune Adrian Vintilă, FEL România. Mai departe, service-urile auto se vor adapta şi vor trece la servicii de mentenanţă pentru maşini electrice şi de schimbare a bateriei. Într-o imagine de ansamblu, mobilitatea electrică poate contribui la accelerarea investiţiilor în proiecte de energie regenerabilă, unde România este din nou creditată cu un bun potenţial. „Mobilitatea electrică necesită dezvoltarea unei infrastructuri bazată pe sustenabilitate şi economie circulară, iar centrele şi instalaţiile de reciclare a bateriilor vor fi esenţiale. România se mândreşte cu o industrie IT care a înregistrat o creştere accelerată. Dezvoltarea de soluţii şi platforme software pentru gestionarea vehiculelor electrice, reţelelor de staţii de încărcare şi gestionarea flotei poate reprezenta o nouă oportunitate pentru industria IT. Trecerea către vehicule electrice oferă celor două mari companii producătoare de automobile din România oportunităţi de a produce vehicule electrice“, spune şi Silviu Tiron, FEL România.

Dar pentru toate acestea sunt necesari oameni, astfel că încă de pe acum România trebuie să se mobilizeze în direcţia formării specialiştilor necesari pentru dezvoltare mobilităţii electrice.

„Va exista cu siguranţă o nevoie crescută de profesionişti calificaţi şi în diverse sectoare afiliate. Jucatorii locali pot înfiinţa programe de formare şi academii care să se axeze pe tehnologia vehiculelor electrice, pe întreţinere, instalarea infrastructurii de încărcare şi domenii conexe. Aceasta poate contribui la dezvoltarea unei forţe de muncă calificate care să sprijine creşterea mobilităţii electrice în România, asigurând expertiza şi competenţele necesare pentru implementarea şi gestionarea eficientă a soluţiilor de mobilitate electrică“, a mai spus Dragoş Fundulea, Roland Berger România.