Cehia, Polonia şi Ungaria au abandonat ţintele de adoptare a euro după ce zona euro, care în teorie ar trebui să includă elita statelor Uniunii Europene, a fost lovită de criză, iar încrederea în moneda unică a fost zdruncinată. Dacă ar intra în 2019 în zona euro, ţinta anunţată săptămâna aceasta la Bruxelles de ministrul bugetului Liviu Voinea, România s-ar alătura colegilor estici Slovenia, Slovacia, Estonia şi Letonia. Lituania vrea să adopte euro anul viitor, potrivit Bloomberg.
În Cehia, euro este o minge politică în care nimeni nu dă cu plăcere
Însă în Cehia, o ţară cu o populaţie cât jumătate din cea a României, dar cu un PIB un pic mai mare, în majoritatea celor 10 ani de apartenenţă la UE moneda unică a fost privită în cele mai bune cazuri cu rezervă, iar cele mai rele cu acel gen de suspiciune rezervată celui mai mare duşman, se arată într-o analiză a postului naţional de radio al Cehiei.
Cu un nou preşedinte şi un nou guvern, de centru-stânga, condus de Bohuslav Sobotka, atitudinea s-a schimbat şi poate fi descrisă ca prudent pozitivă. Însă discuţiile continuă încă, iar Slovacia este dată adesea drept exemplu.
Toate cele trei partide din guvern încurajează ideea unei adoptări fără ancore suplimentare şi conform unui calendar rezonabil. Preşedintele Miloş Zeman priveşte şi el ideea îngăduitor. Coaliţia lui Sobotka a sugerat chiar că va lua o decizie până în această vară dacă se va angaja să aducă finanţele ţării la standardele cerute de zona euro, prevăzute în Pactul Fiscal.
Ministrul de finanţe Andrej Babis a explicat în martie, într-un interviu acordat Reuters, că Cehia ar trebui să ia în considerare adoptarea euro, dar a precizat că prioritatea sa este să stabilizeze bugetul şi să reducă deficitul bugetar. El a sugerat chiar, afişând astfel mai puţin euroscepticism, că Cehia ar trebui să construiască legături mai strânse cu Germania, şi nu cu Marea Britanie, o ţară membră a UE, dar care încearcă să-şi modifice statutul.
„Adoptarea euro nu este o prioritate pentru mine. Vedem alte priorităţi: stabilizarea bugetului, menţinerea sub control a deficitului şi, eventual, reducerea acestuia, să facem economii, să mărim transparenţa“, a spus Babis, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Cehia, cu o avere de două miliarde de dolari, potrivit revistei Forbes.
Cât despre exemplul ţării vecine Slovacia, nimeni nu poate pune la îndoială că economia a avut în ultimii ani performanţe mai bune decât cele ale Cehiei, dar rolul euro în această cursă este controversat.
Guvernatorul băncii centrale Miroslav Singer este una dintre figurile centrale care pun sub semnul îndoielii ideea că euro a contribuit la creşterea economiei slovace de când moneda a fost adoptată, în 2009.
Singer argumentează că Slovacia nu a reuşit să atragă investiţiile străine pe care le aştepta după intrarea în zona euro şi că o mare parte din creşterea suplimentară este rezultatul datoriilor mai mari. Preşedintele ţării l-a acuzat pe guvernator că încearcă să saboteze adoptarea euro pentru că se teme că astfel puterile i-ar fi ştirbite. Banca centrală ar deveni o simplă ramură a BCE.
Cei mai mulţi analişti cehi consideră că euro ar putea fi adoptat cel mai devreme în 2018-2019. Noul guvern vorbeşte despre o posibilă adoptare până în 2020. Publicul este însă sceptic în privinţa viitorului ţării în UE şi cu atât mai mult în privinţa unui viitor în zona euro.
În Slovacia, sondajele de opinie arată clar că majoritatea populaţiei este satisfăcută de adoptarea euro. Ţara, cu o populaţie de 5,5 milioane de locuitori, a devenit un centru european al industriei auto şi al celei producătoare de utilaje.
Andrej Babis, ministrul ceh de finanţe: „Adoptarea euro nu este o prioritate pentru mine. Vedem alte priorităţi: stabilizarea bugetului, menţinerea sub control a deficitului şi, eventual, reducerea acestuia, să facem economii, să mărim transparenţa.“ El este unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Cehia
Polonia lasă impresia că se uită mai atent la euro după izbucnirea crizei din Ucraina
În Polonia, tensiunile din Ucraina par să fi influenţat poziţia autorităţilor faţă de adoptarea euro, notează The Wall Street Journal.
Dacă anterior guvernatorul băncii centrale Marek Belka declara că nu încurajează intrarea ţării în zona euro în „viitorul apropiat“ deoarece Polonia, prin abandonarea zlotului, ar pierde unelte de politică monetară, în martie el a revenit spunând că „această criză arată că merită făcute investiţii adiţionale în UE. Merită, poate, analizarea problemei aderării noastre la zona euro“. Schimbarea ar putea fi un semn că Polonia ia în considerare să se apropie de miezul UE pentru a se proteja de orice instabilitate din estul Europei. Ultima ţintă a Poloniei de adoptare a euro a fost 2012, dar aceasta a fost abandonată din cauza crizei financiare globale.
Belka a atenţionat că zlotul care fluctuează liber dă ţării un avantaj pe pieţele internaţionale. Înaintea aderării la UE, moneda se va întări, probabil, puternic, ceea ce va reduce competitivitatea exporturilor. Deprecierea dramatică a zlotului în 2009 a ajutat semnificativ la îmbunătăţirea competitivităţii ţării, ceea ce a permis Poloniei să ajungă singurul stat membru al UE care a evitat recesiunea în timpul crizei economice.
După comentariile lui Belka, în aprilie premierul Donald Tusk a declarat că Polonia va adopta euro deoarece astfel s-ar întări statutul ţării între statele vestice şi şi-ar îmbunătăţi securitatea.
„Intrarea în zona euro ar fi, din perspectiva strategiei, încă o ancoră care ar menţine Polonia în grupul celor mai importante state vestice şi ne-ar mări securitatea“, a spus Tusk. Aceasta a fost prima dată când premierul a vorbit despre intrarea în zona euro ca despre un obiectiv strategic în contextul nevoii unei securităţi mai mari.
„Însă să nu ne facem iluzii. Criza financiară a forţat o compactizare mai mare a zonei euro. Polonia nu va adera în următorii câţiva ani din motive politice şi economice“, a spus Tusk. Varşovia trebuie să se asigură mai întâi că adoptarea euro va fi ceva benefic pentru economie, a precizat el.
Orban al Ungariei face glume: Adoptăm euro dacă acesta va mai exista când vom fi noi pregătiţi
Ungaria nu are o ţintă pentru adoptarea euro după ratarea mai multor astfel de obiective autoimpuse, premierul Orban a explicat de multe ori că ţara sa nu va intra în zona ero în viitorul apropiat, notează The Wall Street Journal. Budapesta nu va lua în considerare ideea adoptării euro până când economia reală nu ajunge aproape de nivelul celor mai dezvoltate ţări europene. Un indicator în acest sens ar fi PIB per capita la 90% din cel mediu al zonei euro.
În toamna anului trecut, Orban a indicat că programul de adoptare este măsurat “nu în ani, ci zece ani sau chiar decenii” şi că o condiţie va fi ca euro să nu se fi prăbuşit până când Ungaria va fi pregătită. Analistul de la UniCredit Dan Bucsa vede Ungaria adoptând euro după 2030.
