Pregătiţi-vă, urmează exodul muncitorilor străini veniţi la muncă în România: Jumătate dintre muncitorii străini aşteaptă deja să plece din ţară în Europa, la salarii mai mari

♦ „Acest fenomen era prezent şi până acum, dar controlul sistematic la frontiere limita încercările de trecere către alte state. Odată cu aplicarea Schengen devenim, la rândul nostru, o poartă de intrare în UE.“ ♦ „Industrii precum construcţiile, agricultura, automotive, retail sau sectoarele cu cerere mare de forţă de muncă necalificată ar putea fi lovite cel mai puternic de un exod al lucrătorilor străini“ ♦ „Multe dintre estimările estimările celor care lucrează în piaţa de resurse umane arată că între 30% şi 50% din forţa de muncă asiatică va pleca.“

Intrarea totală a României în Schengen, adică deschiderea frontierelor aeriene, terestre şi navale, ar putea veni cu plecarea în masă a forţei de muncă venite în ţară din statele din afara Uniunii Europene, cred specialiştii în resurse umane de pe piaţa locală. 

Mai mult de 120.000 de muncitori străini lucrau pe piaţa locală în 2023, adică acei angajaţi aduşi din ţări din afara Uniunii Europene, după cum arată datele de la Inspecţia Muncii transmise la solicitarea Ziarului Financiar.

Paula Rusu, managing partner la compania de resurse umane Today Workforce, spunea anterior pentru ZF că se aşteaptă ca odată ce România va intra în Schengen, o treime sau chiar jumătate din forţa de muncă asiatică prezentă în România să plece în Occident, acolo unde salariile sunt mult mai mari.

„Schengenul va fi un moment interesant. Multe dintre estimările estimările celor care lucrează în piaţa de resurse umane arată că 30-50% din forţa de muncă asiatică va pleca. Domeniile care vor avea de suferit pentru că au apelat la forţă de muncă non-EU sunt construcţiile, retailul şi automotive, dar şi zona de panouri fotovoltaice“, spunea Paula Rus, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Importul de forţă de muncă din ţări din afara Uniunii Europene a devenit o normalitate pentru compa­niile româneşti în ultimii ani. Angajatorii spun că nu găsesc pe piaţa locală forţa de muncă necesară, în special pentru poziţiile de blue collar. Reprezentanţii mediului privat susţin că organizaţiile lor au nevoie de astfel de angajaţi şi au cerut suplimentare contingentului de muncitori non-UE pentru anul 2024.

Astfel, plecarea acestor muncitori ar însemna o piedică în plus pentru angajatorii de pe piaţa locală. „Acest fenomen era prezent şi până acum, dar controlul sistematic la frontiere limita încercă­rile de trecere către alte state. Odată cu aplicarea Schengen devenim, la rândul nostru, o poartă de intrare în UE. De aceea, România trebuie să-şi adapteze legislaţia şi modul de funcţionare al autorităţilor care furni­zează permise de şedere temporare şi permise de muncă. Pe termen scurt, ţine de angajatori şi de agenţiile implicate în aducerea lucrătorilor non-UE să efectueze o selecţie cât mai riguroasă a celor care vin şi să le ofere condiţii suficient de bune (financiare şi nonfinanciare) astfel încât să-şi dorească să se stabilească în România. Pe termen mediu, şi autorităţile locale vor avea de gândit structuri şi instru­mente pentru inte­grarea culturală a acestor lucrători“, susţine Raluca Pârvu, business manager al compa­niei de resurse umane BPI România. De asemenea, ea susţine că România se află într-o criză demografică majoră şi nu caută soluţii nici ca să ţină tinerii acasă, nici să-i readucă pe cei plecaţi la muncă şi nici ca să-i integreze în piaţa muncii pe românii inactivi.

„Ca atare, România este obligată să găsească lucrători în ţările mai sărace şi din păcate, sunt destule astfel de persoane în lume. Trebuie să menţionăm totuşi că nici în prezent nu se epuizează contingentul anual de lucrători non-UE prevăzut de statul român, deci mecanismele de acces rămân greoaie în continuare“, crede reprezentanta BPI România.

Circa 60% dintre muncitorii din afara UE care lucrează pe piaţa din România sunt concentraţi în trei mai sectoare de activitate: construcţii, industria prelucrătoare şi în comerţ, după cum arată datele de la Inspecţia Muncii transmise anterior ZF. 

„Cele mai afectate vor fi exact acele industrii care şi folosesc cel mai mare număr de lucrători non-UE, dar care nu propun un pachet de beneficii complet, ci doar salariul minim pe economie. Sunt sectoare în care şi salariaţii români sunt de cele mai multe ori plătiţi cu salariul minim sau chiar la negru. Cel mai probabil, este vorba despre comerţ, HoReCa şi construcţii“, spune Raluca Pârvu despre sectoarele de activitate care ar putea avea de suferit cel mai mult de pe urma plecării muncitorilor non-UE din ţară.

Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers este de părere că  intrarea totală a României în Schengen ar deschide cu siguranţă noi oportunităţi pentru mobilitatea forţei de muncă în Europa şi susţine că există temeri că această schimbare ar putea determina o plecare în masă a lucrătorilor veniţi în ţară din statele din afara UE în căutarea unor salarii mai mari şi a unor condiţii de muncă mai bune în Occident.

„Estimările arată că până la 50% dintre angajaţii asiatici din diferite sectoare ar putea pleca din România. Este important să luăm în considerare că mulţi dintre aceşti lucrători străini au început să se integreze în piaţa muncii din România şi să aducă un aport valoros în diverse sectoare, deci impactul ar fi destul de puternic pentru piaţa muncii.“

Plecarea muncitorilor asiatici nu numai că va crea un deficit în sectoarele amintite, crede ea, dar va avea şi un efect negativ din punct de vedere social şi economic.

„Pe de o parte ar putea forţa companiile să investească mai mult în tehnologie, pentru a înlocui anumite joburi cu softuri sau roboti. Pe de altă parte ar putea amplifica deficitul de muncitori calificaţi si necalificaţi în anumite sectoare, punând presiune pe economie şi sistemul de asigurări sociale“, a completat Sorina Faier.

În eventualitatea unei plecări în masă a acestei forţe de muncă străine, ar fi necesar ca România să îşi orienteze resursele către formarea şi atragerea de forţă de muncă autohtonă în sectoarele afectate, subliniază ea.

„Industriile precum construcţiile, agricultura, automotive, retail sau sectoarele cu cerere mare de forţă de muncă necalificată ar putea fi lovite cel mai puternic de un exod al lucrătorilor străini. Este crucial ca autorităţile să identifice soluţii viabile pentru a gestiona un posibil impact negativ şi a asigura continuitatea activităţilor economice în aceste sectoare“,  a concluzionat reprezentanta Elite Searchers.