"Este o certitudine ca POS DRU este o oportunitate mult asteptata atat de beneficiari, cum ar fi societatile comerciale si institutiile publice, cat si de furnizorii de servicii de training", considera Anda Racsa, manager general la firma de training si consultanta ABC Training Consulting.
Practic, este vorba despre mai bine de 4 miliarde de euro care vor intra pe piata locala sub forma fondurilor structurale, atat in companiile din mediul privat, cat si in cele de stat. O mare parte din acesti bani se vor orienta spre formarea angajatilor, fapt ce face ca firmele de training sa fie un fel de castigatori colaterali ai alocarii acestor bani.
Mai multi bani pentru formarea angajatilor
In vreme ce unele companii de training se pregatesc pentru ceea ce ar putea reprezenta un boom pentru businessurile proprii pana in 2013, altele sunt putin mai reticente. Compania de training Ascendis, care si-a bugetat afaceri de 4 milioane de euro pentru 2008, va deschide in acest an un punct de lucru destinat companiilor interesate sa obtina bani europeni nerambursabili in cadrul POS DRU. Firma de training isi propune ca 20% din afacerile pe 2008 sa rezulte din proiectele bazate pe finantari europene.
"In acest moment echipa Ascendis are doi oameni cu experienta in gestionarea fondurilor europene de preaderare care scriu proiecte atat direct pentru Ascendis, cat si pentru clientii sai", declara Alina Chiriac, consultant fonduri Phare pentru Ascendis
TMI Romania, una dintre cele mai importante firme de training din piata, se asteapta ca 10% din afacerile pe 2008, respectiv aproximativ 160.000 de euro, sa provina de pe urma proiectelor bazate pe fonduri structurale. "Avem o persoana care administreaza proiectul in care deja suntem implicati si care pregateste documentatia pentru viitoarele proiecte", spune Octavian Pantis, managing director la TMI Romania.
Beneficiile accesarii fondurilor struc-turale de catre actorii socioeconomici pentru firmele de training se traduc in castigarea de noi clienti, care altfel nu ar fi derulat programe de formare profesionala sau nu le-ar fi derulat la aceeasi anvergura, crede Octavian Pantis.
Totusi, documentatia pe care trebuie sa o intocmeasca o organizatie pentru a obtine fonduri europene ar putea impiedica firmele de training sa-si orienteze atentia catre fondurile structurale.
"In acest moment, nu suntem condusi de tentatia sumelor imense de bani rulate prin intermediul fondurilor structurale. Poate ca nu e o decizie inteleapta, dar am ales sa lucram mai departe pentru oameni si nu pentru fonduri, fie ele chiar si structurale", afirma Marius Balasoiu, managing partner la firma cu activitati de training For People.
De ce nu ar profita firmele de formare profesionala a angajatilor de organizatiile interesate sa obtina bani europeni pe care sa-i investeasca ulterior in training?
"Furnizorii de training nu vor putea profita mai devreme de sfarsitul anului 2008 de finantarile europene din cauza lipsei de informare a firmelor despre fondurile structurale, dar si din pricina inexistentei unei planificari si a unui buget pentru elaborarea unei planificari si a unui buget pentru pregatirea profesionala a angajatilor", spune Anda Racsa, de la ABC Training Consulting.
Mult timp si rabdare pentru accesare
In functie de adaptabilitatea fiecaruia, unele companii considera ca procesul de obtinere a fondurilor structurale este foarte dificil, iar altele au o opinie contrara.
"Perceptia gradului de dificultate tine si de timpul investit de companie pentru a intelege mecanismul de functionare a programelor de finantare, regulile ce privesc cheltuirea banilor si intocmirea rapoartelor de finantare. De asemenea, tine de experienta acesteia in accesarea fondurilor europene sau de masura in care aceasta apeleaza la un consultant in domeniu", spune Alina Chiriac.
Consultantul Phare pentru Ascendis considera ca o companie trebuie sa constientizeze ca prin intermediul unei cereri de finantare se face o "promisiune", care, ulterior, trebuie sa fie respectata.
O firma care vrea sa obtina fonduri structurale are nevoie de o companie-client cu care sa lucreze in parteneriat, de multa rabdare pentru a completa toata documentatia si mai are nevoie de o disciplina speciala pentru a se asigura ca proiectul decurge fara denivelari, apreciaza si Octavian Pantis, managing director la TMI Romania.
Atunci cand institutiile romanesti vor incepe sa atraga fonduri structurale pe care sa le orienteze catre training, companiile de formare profesionala vor lua mai mult in considerare implicarea in business. "In prezent, numarul clientilor de care stiu sunt majoritatea in structuri de primire turistica, prin fondurile atrase de primariile locale pentru dezvoltarea turismului local", spune Alina Negrea, senior partner la firma de training APlus Performance.
Trainingul finantat din fonduri structurale, diferit de cel clasic
Chiar daca un training finantat prin intermediul fondurilor structurale nu ar trebui sa difere de unul clasic pentru ca programele de dezvoltare profesionala trebuie sa aduca beneficii vizibile adresantilor, nu sa produca un deserviciu, discrepantele exista.
"Diferenta dintre cele doua programe o da partea de 'logistica' a pregatirii trainingurilor. Vorbim in cazul formarilor finantate din fonduri structurale de o anumita uniformizare a tot ceea ce tine de documentatie: formulare de participare, de feedback si raportare care trebuie sa urmeze anumite modele si rigori. In programele de formare finantate din bugete corporatiste, partea de raportare si urmarire a rezultatelor este in acest moment acoperita in formule diferite", afirma Negrea.
276 de cereri de finantare in valoare de 620 mil. euro
Peste 4,2 miliarde de euro urmeaza sa intre pe piata locala in urmatorii cinci ani in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).
276 de cereri de finantare au fost depuse online pana la data de 20 de martie, cand s-a incheiat prima runda a cererilor de propuneri de proiecte finantate prin POS DRU 2007-2013.
Valoarea acestora este de 623 mil. euro.
Cele mai multe cereri de finantare au fost primite pentru promovarea culturii antreprenoriale - respectiv 51 de cereri de finantare, pentru promovarea oportunitatilor de ocupare in mediul rural - 27 de cereri - si pentru cresterea calitatii invatamantului superior - 25 de cereri .
Procesul de evaluare a cererilor de finantare va fi finalizat in aproximativ o luna.
Fiecare dintre proiectele depuse poate avea o valoare cuprinsa intre 1,8 mil. lei (50.000 de euro) si 18,5 mil. lei (500.000 de euro).
Cei mai multi bani - 1,61 mld. euro -, respectiv 38,37%, sunt alocati pentru promovarea invatarii pe tot parcursul vietii si pentru adaptarea fortei de munca si a companiilor.
Pentru cresterea gradului de ocupare al populatiei inactive, integrarea pe piata muncii si incluziunea sociala sunt disponibili 34,21% din bani, 1,43 mld. euro.
0,98 mld. euro sunt disponibili pentru educatie si cercetare, ceea ce reprezinta 23,55% din fonduri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
