Politică

Tăierea salariilor a lăsat urme adânci. PDL a fost măturat politic la alegerile locale

Românii au fost însetaţi să iasă la vot şi au sancţionat fosta putere, dar nu şi pe foştii primari

Autor: Iulian Anghel

11.06.2012, 00:08 2313

Prezenţa la vot a fost surpriza alegerilor de ieri: o prezenţă anticipată de sondaje, dar neluată în seamă de sociologi, care nu s-au aşteptat la o participare atât de ridicată.

A fost o prezenţă care a spulberat fostul partid de guvernământ, PDL, şi anticipează o victorie fără precedent a USL nu doar la alegerile de ieri, ci şi la alegerile generale din toamnă. Întrebarea este ce va face USL cu această putere, pentru că mandatul oferit de ale­gă­tori o încarcă cu responsabilitatea de a men­ţine România şi de a nu îi permite să derapeze sub imboldul cheltuielilor bugetare excesive, aşa cum a dat semnalul prin majorarea salariilor bugetarilor.

USL va controla majoritatea consiliilor, practic va controla aproape întreaga administraţie locală a României pentru viitorii patru ani, o administraţie care are pe mână 10 mld. euro anual, din taxe şi impozite şi de la bugetul de stat. A fost un vot "politic" cum nu s-a mai întâmplat de la alegerile din 1992, arată cu surprindere analiştii politici şi sociologii. USL va controla autoritar, potrivit datelor de aseară - datele finale ar urma să fie făcute publice astăzi - toate consiliile locale importante sau cele judeţene. Nu va avea nevoie de ali­an­ţe pentru că are o majoritate de peste 50% în cam toate marile oraşe şi în Bucureşti.

A fost acesta un vot "sancţiune" şi cine a fost sancţionat? O prezenţă mai mare la vot înseamnă, practic, pentru cei care votează, optimismul că votul lor va conduce la schimbarea pe care o aşteaptă. Dar ce schimbare este aceasta în care votezi masiv cu aceiaşi oameni, cum s-a întâmplat la Bucureşti cu actualul primar general Sorin Oprescu?

Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti, admite că poate fi vorba despre o inerţie împotriva fostului guvern şi spune că o discuţie clară poate fi făcută abia după ce vor fi aflate rezultatele definitive şi vom avea şi profilul votantului.

Cristian Pârvulescu, profesor la Şcoala de Ştiinţe Politice şi Administrative, este însă categoric: a fost un vot politic cu totul îndreptat împotriva fostului guvern. Este un vot care pedep­seşte PDL pentru măsurile de austeritate şi nu un vot al "speranţei".

"Este vorba despre politizarea alegerilor locale, un lucru ne­maiîntâlnit la un aseme­nea nivel al localelor din 1992. El este legat de poli­ticile de austeritate şi indică un interes pen­tru politicile naţionale. Nu cred că va fi vor­ba despre o schimbare radicală a ac­tualilor primari, dar în punctele centrale şi sem­ni­fi­cative primarii PDL vor fi schimbaţi. Pre­zen­ţa mare la urne era anticipată de son­daje, dar nu prea am luat-o în seamă cre­zând că oamenii nu sunt sinceri până la ca­păt. Iată că au ieşit la vot, ceea ce este foarte bine."

Am putea vorbi în votul de ieri despre o prezenţă masivă din următorul considerent: prezenţa este raportul dintre cei care ies din totalul de 18,3 mil. cetăţeni înscrişi pe listele elec­torale. Dar două-trei milioane de oa­meni nu sunt în ţară. Rezultatele parţiale ale re­censământului indică faptul că în Ro­mâ­nia sunt ceva mai mult de 19 mil. locuitori, ceea ce înseamnă în jur de 13 mil. locuitori cu drept de vot. Or, dacă prezenţa s-ar fi ra­por­tat la această cifră, ea ar fi fost cu mult mai ma­re. La Bucureşti se aştepta aseară ca pre­zenţa să depăşească 50% un lucru excep­ţional având în vedere că, la ul­ti­mele alegeri locale, la vot au ve­nit ceva mai mult de 30% dintre cetăţenii cu drept de vot.

Votul a fost orientat masiv împotriva PDL. Era de aşteptat aseară ca PDL să ia în jur de 25% dintre pri­mării, având în ve­de­re că mulţi dintre pri­ma­rii de orice culoare ar fi ei îşi vor păstra mandatele. Însă, orice scor sub 30% pentru acest partid ar fi un de­zastru, având în ve­dere cât a câş­tigat acum 4 ani, comen­tează Pârvulescu.

"Sigur, ei vor spune alt­ceva, anu­me că un aproa­pe 20% este un scor bun, dar nu, este un dezas­tru având în vedere de unde cad."

Ce a condus par­tidul de gu­ver­nă­mânt spre un ase­me­nea re­zul­tat? Mă­su­rile de auste­ri­tate şi fap­tul că a pier­dut gu­ver­na­rea cu o lună îna­­inte de alegeri şi, astfel, nu a mai avut avan­tajul pe ca­re îl are în ale­geri un partid aflat la pu­tere, co­mentează Pârvulescu.

În aceeaşi vreme, USL nu a avut timp să se erodeze la guvernare întrucât este la putere doar de o lună. Şi, astfel, înfrângerea majoră pentru PDL a fost garantată, arată el.

Ceea ce se va întâmpla la consiliile locale este foarte important, de asemenea. Pentru că votul la consilieri este unul pe liste de partid. Şi aici USL conduce autoritar peste tot - peste 60% din nu­mărul consilierilor la Consiliul Ge­neral al Muncipiului Bucureşti, după cum indicau aseară datele din teren.

Şi la Cluj, fieful PDL, este posibil ca USL să obţină majoritatea în con­si­liul local. La Iaşi, unde Gheorghe Ni­chita îşi va păstra mandatul, USL va avea în consiliu în jur de 70% dintre mandate. La Oradea, în jur de 60%. De ase­menea, va con­trola autoritar consiliul lo­cal Bacău sau Deva.

Votul de ieri nu a fost fără incidente. Acuzaţiile de dare de mită au fost la ordinea zilei, iar votul a fost întrerupt pentru un timp mai lung sau mai scurt în zeci de secţii de votare. Peste 530 de inci­dente electorale, dintre care 104 cazuri de luare şi dare de mită fuseseră înregistrate în şase ore de la începerea votării, 163 fiind confirmate, a declarat purtătorul de cuvânt al MAI, Marius Militaru. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Administraţiei şi Internelor, 56 de infracţiuni au fost constatate de la începerea procesului electoral până la ora 13.00, fiind sesizate 534 de incident electorale, dintre care au fost confirmate 163. Dintre cele 534 de incidente electorale, 241 au fost raportate în mediul urban şi 293 în mediul rural. Marius Militaru a precizat că 104 cazuri semnalate au vizat luarea şi darea de mită. Majoritatea sesizărilor au fost făcute la numărul unic de urgenţă 112, unde au fost înregistrate 329 de apeluri. În alte 42 de cazuri reprezentanţii MAI s-au sesizat din oficiu, restul fiind cazuri semnalate de partidele politice, birourile electorale, ONG-uri sau mass-media.

În opt dintre cazurile semnalate la nivel general nu au fost identificaţi până în prezent autorii faptelor cercetate, cauzele fiind cu autori necunoscuţi, iar în celelalte cazuri sunt cercetate 57 de persoane, a mai spus Militaru.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO