Populaţia continuă în mod greşit să aibă o atitudine preadeferentă în relaţia cu primarii şi celelalte autorităţi publice,neînţelegând că sunt pe poziţii de egalitate, poate chiar ar aveadreptul unei trageri la răspundere, consideră prim-viceguvernatorulBNR, Florin Georgescu.
"Omul se duce la primar şi crede că este secretarul general depe vremuri. Se duce la primar cu capul plecat, ceea ce e greşit(..).
N-a realizat că nu mai e ca pe timpurile ălorlalţi, că s-auschimbat lucrurile, are libertăţi nelimitate, inclusiv cea de a fişomer, dar nu-i mai asigură nimeni un loc de muncă şi veniturile peviitor. Trebuie să se adreseze autorităţilor de pe o poziţie deegalitate, chiar de tragere la răspundere", a spus Georgescu înfaţa studenţilor de la Univeristatea Politehnică Bucureşti.
El crede că unele persoane nu înţeleg că s-a depăşit întotalitate regimul în care "statul avea el grijă de tine" şi s-atrecut la un regim în care fiecare trebuie să aibă grijă de el.
Nu există ţări fără evaziune
În ceea ce priveşte evaziunea fiscală, Georgescu recunoaşteprocentul mare vehiculat pentru România, de 30-40% din PIB, dar aamintit că nu există ţări fără evaziune, iar unele state auevaziunea "cât încă un PIB".
"Evaziune nu înseamnă doar contrabandă, înseamnă şi o măsluire abilanţului, o exagerare a cheltuielilor, un transfer de venituri înstrăinătate, cum ar fi, nu un inginer, un arhitect, să zicem, careface două pagini şi zice că a făcut nu ştiu ce proiect şi ia 8milioane pe o firmă din Cipru (...) Evaziune zero nu există, cum amînvăţat eu la o bursă în SUA, aşa cum nu există ţară fără gripă şihepatită A, dar procentul de îmbolnăvire îţi arată gradul dedezvoltare al unei ţări."
Georgescu a explicat că fenomenul favorizează de două orievazionistul, pentru că, de regulă, cei care obţin venituri iliciteutilizează în proporţie mai mare serviciile publice la a cărorsusţinere nu au contribuit. "Un exemplu este că-şi cumpără maşiniscumpe şi circulă mai mult pe drumuri. Âla care e laborant şi i-afost tăiat salariul umblă în tenişi, mai mult pe jos. (...)Evazionistul îşi trimite copiii la facultăţi în străinătate, le maidă şi meditaţii şi dacă e o fată sau un băiat cuminte intră şi cu10. Ceilalţi, laborantul care umblă în tenişi, o să ajung laboranţi17 generaţii de acum încolo. Sunt multe lucruri care suntdistorsionate."
Nu adoptăm euro doar de dragul euro
Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, România a avut un calendarde aderare la zona euro în 2015, dar după criza financiară care aafectat şi piaţa internă, preşedintele Traian Băsescu a spus căeste bine să fie adoptată moneda euro atunci când economia estepregătită.
"Perioada ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n.r.) trebuiebine gândită, să aibă la bază o economie reală performantă.(...) Amavut un program să intrăm în ERM II în 2012 şi euro să fie pe piaţădin ianuarie 2015. În condiţiile crizei mondiale economice şifinanciare care a perturbat economiile tuturor statelor şi inclusivpe noi, domnul preşedinte al ţării a exprimat opinia să adoptămeuro când suntem bine pregătiţi", a mai afirmat Georgescu.
El a menţionat că în 2008 România avea un PIB pe cap de locuitorde 12.000 de euro, în paritatea puterii de cumpărare, respectivaproape 48% din media zonei euro, dar în 2009 reculul a fost multmai puternic decât în piaţa monedei unice, astfel că raportul ascăzut până la 45,3%.
"Noi nu adoptăm euro doar de dragul euro, ca să fim acolo,adoptăm euro pentru că acolo sunt cele mai performante state, vremsă fim în Champions League, nu în Europa League. Trebuie să facemeforturi. Noi am vrea să avem salariile din Champions League şi sămuncim ca în Europa League."
Viceguvernatorul BNR spune că ajustarea economică trebuie să fierezultatul mixului de politici economice, adică prin implicareapoliticilor fiscale, salariale, prin restructurări, şi nu doar prinapăsarea pe pedala politicii monetare, "pentru că nu intră încontact direct cu alegătorul".
"Laşi la copii şi la nepoţi datorii, dar în contrapartidă laşiactive, drumuri, poduri, infrastructură publică, şcoli, spitale,tomografe, RMN-uri. Dacă faci datorii să plăteşti salarii, să ieiX5 şi plasme la comune, este şi antiproductiv şi imoral social. Nue bine să faci deficit pentru a plăti cheltuieli curente. Chiardacă venea, chiar dacă nu venea criza, tot trebuia să ne ajustăm.Nu ne mai împrumuta nimeni. Eram avertizaţi oricum că avem deficitbugetar excesiv."
Georgescu a precizat că nivelul datoriei publice nu este foarteridicat în acest moment, aproximativ 30% din PIB, dar ritmul decreştere din ultimii ani a fost îngrijorător, ceea ce a impus oajustare la nivel bugetar fiscal, care nu trebuia însă operată prinmajorări de taxe. "Repartizarea între generaţii se referă numai ladatoria publică a statului. Ce împrumută compania mamă la companiadin România e treaba lor. Dacă va creşte productivitatea muncii, osă se plătească din asta, dacă se plafonează productivitatea înacele companii, o să fie plătită prin tăieri de salarii pentru aceiangajaţi sau prin trecere în şomaj."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
