Populaţia are libertăţi nelimitate, inclusiv cea de a fi şomer. Să tragă la răspundere autorităţile, spune prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale

Populaţia continuă în mod greşit să aibă o atitudine prea deferentă în relaţia cu primarii şi celelalte autorităţi publice, neînţelegând că sunt pe poziţii de egalitate, poate chiar ar avea dreptul unei trageri la răspundere, consideră prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.

"Omul se duce la primar şi crede că este secretarul general de pe vremuri. Se duce la primar cu capul plecat, ceea ce e greşit (..).

N-a realizat că nu mai e ca pe timpurile ălorlalţi, că s-au schimbat lucrurile, are libertăţi nelimitate, inclusiv cea de a fi şomer, dar nu-i mai asigură nimeni un loc de muncă şi veniturile pe viitor. Trebuie să se adreseze autorităţilor de pe o poziţie de egalitate, chiar de tragere la răspundere", a spus Georgescu în faţa studenţilor de la Univeristatea Politehnică Bucureşti.

El crede că unele persoane nu înţeleg că s-a depăşit în totalitate regimul în care "statul avea el grijă de tine" şi s-a trecut la un regim în care fiecare trebuie să aibă grijă de el.

Nu există ţări fără evaziune

În ceea ce priveşte evaziunea fiscală, Georgescu recunoaşte procentul mare vehiculat pentru România, de 30-40% din PIB, dar a amintit că nu există ţări fără evaziune, iar unele state au evaziunea "cât încă un PIB".

"Evaziune nu înseamnă doar contrabandă, înseamnă şi o măsluire a bilanţului, o exagerare a cheltuielilor, un transfer de venituri în străinătate, cum ar fi, nu un inginer, un arhitect, să zicem, care face două pagini şi zice că a făcut nu ştiu ce proiect şi ia 8 milioane pe o firmă din Cipru (...) Evaziune zero nu există, cum am învăţat eu la o bursă în SUA, aşa cum nu există ţară fără gripă şi hepatită A, dar procentul de îmbolnăvire îţi arată gradul de dezvoltare al unei ţări."

Georgescu a explicat că fenomenul favorizează de două ori evazionistul, pentru că, de regulă, cei care obţin venituri ilicite utilizează în proporţie mai mare serviciile publice la a căror susţinere nu au contribuit. "Un exemplu este că-şi cumpără maşini scumpe şi circulă mai mult pe drumuri. Âla care e laborant şi i-a fost tăiat salariul umblă în tenişi, mai mult pe jos. (...) Evazionistul îşi trimite copiii la facultăţi în străinătate, le mai dă şi meditaţii şi dacă e o fată sau un băiat cuminte intră şi cu 10. Ceilalţi, laborantul care umblă în tenişi, o să ajung laboranţi 17 generaţii de acum încolo. Sunt multe lucruri care sunt distorsionate."

Nu adoptăm euro doar de dragul euro

Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, România a avut un calendar de aderare la zona euro în 2015, dar după criza financiară care a afectat şi piaţa internă, preşedintele Traian Băsescu a spus că este bine să fie adoptată moneda euro atunci când economia este pregătită.

"Perioada ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n.r.) trebuie bine gândită, să aibă la bază o economie reală performantă.(...) Am avut un program să intrăm în ERM II în 2012 şi euro să fie pe piaţă din ianuarie 2015. În condiţiile crizei mondiale economice şi financiare care a perturbat economiile tuturor statelor şi inclusiv pe noi, domnul preşedinte al ţării a exprimat opinia să adoptăm euro când suntem bine pregătiţi", a mai afirmat Georgescu.

El a menţionat că în 2008 România avea un PIB pe cap de locuitor de 12.000 de euro, în paritatea puterii de cumpărare, respectiv aproape 48% din media zonei euro, dar în 2009 reculul a fost mult mai puternic decât în piaţa monedei unice, astfel că raportul a scăzut până la 45,3%.

"Noi nu adoptăm euro doar de dragul euro, ca să fim acolo, adoptăm euro pentru că acolo sunt cele mai performante state, vrem să fim în Champions League, nu în Europa League. Trebuie să facem eforturi. Noi am vrea să avem salariile din Champions League şi să muncim ca în Europa League."

Viceguvernatorul BNR spune că ajustarea economică trebuie să fie rezultatul mixului de politici economice, adică prin implicarea politicilor fiscale, salariale, prin restructurări, şi nu doar prin apăsarea pe pedala politicii monetare, "pentru că nu intră în contact direct cu alegătorul".

"Laşi la copii şi la nepoţi datorii, dar în contrapartidă laşi active, drumuri, poduri, infrastructură publică, şcoli, spitale, tomografe, RMN-uri. Dacă faci datorii să plăteşti salarii, să iei X5 şi plasme la comune, este şi antiproductiv şi imoral social. Nu e bine să faci deficit pentru a plăti cheltuieli curente. Chiar dacă venea, chiar dacă nu venea criza, tot trebuia să ne ajustăm. Nu ne mai împrumuta nimeni. Eram avertizaţi oricum că avem deficit bugetar excesiv."

Georgescu a precizat că nivelul datoriei publice nu este foarte ridicat în acest moment, aproximativ 30% din PIB, dar ritmul de creştere din ultimii ani a fost îngrijorător, ceea ce a impus o ajustare la nivel bugetar fiscal, care nu trebuia însă operată prin majorări de taxe. "Repartizarea între generaţii se referă numai la datoria publică a statului. Ce împrumută compania mamă la compania din România e treaba lor. Dacă va creşte productivitatea muncii, o să se plătească din asta, dacă se plafonează productivitatea în acele companii, o să fie plătită prin tăieri de salarii pentru acei angajaţi sau prin trecere în şomaj."