Bilanţul primului an de la descentralizarea spitalelor, procesîn urma căruia unităţile au trecut în administrarea autorităţilorlocale, după ce anterior erau subordonate Ministerului Sănătăţii,arată cazuri în care primăriile nu s-au implicat cu fonduri şi "nuau cumpărat nici măcar un bisturiu".
"Cifrele în unele locuri sunt îmbucurătoare, în altele arată undezinteres total. Nu s-a înţeles că descentralizarea înseamnăimplicare, nu doar să-ţi pui un manager şi să te uiţi înspreBucureşti. Există două judeţe, Olt şi Vrancea, unde nicioautoritate nu s-a implicat cu niciun leu. În alte zece (judeţe -n.red.) implicarea a fost de un milion de lei", a spus CsekeAttila, ministrul sănătăţii, la evenimentul "Reforma Sănătăţii laanaliză", organizat de Mediafax în parteneriat cu Eureko. El nu aprecizat cât au alocat celelalte judeţe pentru spitale.
Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, aspus într-un comunicat transmis Mediafax că Spitalul de Urgenţă"Sfântul Pantelimon" Focşani nu se află în administrareaConsiliului Judeţean Vrancea, ci în administrareaministerului.
Din datele ZF, Primăria Bucureşti alocă 40 mil. euro anul acestapentru spitale, sumă care include atât investiţii în reparaţii şiaparatură, dar şi unele cheltuieli de întreţinere precum cele cuelectricitatea sau altele.
În iunie 2010, aproximativ 370 de spitale (dintr-un total depeste 450) au trecut de la minister la autorităţi, excepţie făcândspitalele de urgenţă şi institutele de interes naţional.
Ministrul a motivat anul trecut descentralizarea prin faptul că"nimeni nu poate conduce sau verifica modul în care sunt conduse435 de instituţii, indiferent cât de priceput ar fi". Prinimplicarea autorităţilor locale, ministrul spera să creascăinvestiţiile în clădiri şi în aparatură.
Spitalele mari iau bani mai mulţi
Fondurile alocate spitalelor au crescut considerabil în ultimuldeceniu, de la 2,1 mld. lei în 2001 (800 mil. euro) la 7,2 mld. lei(1,7 mld. euro) anul acesta, însă calitatea actului medical nu acrescut în aceeaşi măsură.
Anul acesta, ministerul a închis 67 de spitale, o parte dinacestea fiind transformate în aziluri pentru bătrâni, iar o altăparte urmează să devină centre de permanenţă (centre în caremedicii de familie oferă prin rotaţie consultaţii în afara orelorde program).
Spitalele rămase au fost clasificate în funcţie de competenţă,intrând în vigoare de la 1 iunie. Clasificarea este importantăpentru că pe de o parte evaluează complexitatea operaţiilor pecare o unitate le face, iar pe de altă parte pentru că poate mărisau diminua finanţarea. Şapte spitale, toate de stat, au fostîncadrate în categoria I de competenţă (dar cu plan deconformare, ceea ce înseamnă că trebuie să îndeplineascăanumite condiţii pentru a-şi păstra încadrarea după 1 ianuarie2012).
Acesta este cel mai înalt nivel de competenţă şi presupune căunităţile de aici "asigură asistenţa medicală la nivel regional,deservind populaţia judeţului din aria saadministrativ-teritorială, precum şi alte judeţe, cu cel mai înaltnivel de dotare şi încadrare cu resurse umane şi care asigurăfurnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarteînalt". Un singur spital privat s-a clasat la categoria a doua,Pelican din Oradea. În Bucureşti, spitalul MedLife a cerutclasificare pentru categoria a treia, dar a primit categoria apatra, în care se află şi Euroclinic.
"La spitalele mari bugetele vor creşte (în urma acesteiclasificări - n. red.). La spitale mari precum cele din Timişoara,Cluj-Napoca, Iaşi, centre universitare importante, va exista ofinanţare cu 20-30% mai mare. Având o creştere de asemenea valoare,dacă vor mai exista semnale că sunt probleme de finanţare (…),managerii să se aştepte să primească o hârtie de la ministru", amai spus Cseke Attila.
Conflict între autorităţi şi medicii defamilie
În prezent există o situaţie tensionată în sistemul sanitar,între medicii de familie şi autorităţi. Primii, nemulţumiţi deunele aspecte tehnice şi de finanţare, nu au dorit să semnezecontractele prin care intrau în relaţie cu CNAS (Casa Naţională deAsigurări de Sănătate, organismul care finanţează sistemul), astfelcă în prezent serviciile lor nu sunt decontate de cătreinstituţie.
Ministrul a spus ieri că una dintre problemele medicilor defamilie este reprezentată de faptul că municipalitatea a crescutchiriile pentru spaţiile în care îşi au cabinetele.
"Una dintre probleme medicilor de familie pe acest fond derelaţie tensionată este că de anul acesta sunt locuri undechiriile au crescut de 50-60 de ori şi acest lucru nu este deacceptat (de la 1 euro pe metru pătrat la 50-60 de euro - n.red.)",a mai spus Cseke Attila.
Ministrul a adăugat că cele mai mari creşteri ale chiriilor aufost în Bucureşti.
Mulţi dintre medicii de familie din Bucureşti îşi au cabineteleîn spaţii ale primăriilor. Ei au rămas în spaţiile în care întrecut funcţionau policlinici de stat şi după ce a intrat învigoare legislaţia cu privire la cabinetul medical individual(entitate fără personalitate juridică, dar care permite mediculuititular să contracteze servicii de la autorităţi).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
