Ministrul sănătăţii aruncă vina pe comunităţile locale pentru nefinanţarea spitalelor

Bilanţul primului an de la descentralizarea spitalelor, pro­ces în urma căruia unităţile au trecut în administrarea autorităţilor locale, după ce anterior erau subordonate Ministerului Sănătăţii, arată cazuri în care primăriile nu s-au implicat cu fonduri şi "nu au cumpărat nici măcar un bisturiu".

"Cifrele în unele locuri sunt îm­bucurătoare, în altele arată un dezinteres total. Nu s-a înţeles că descentralizarea înseamnă implicare, nu doar să-ţi pui un manager şi să te uiţi înspre Bucureşti. Există două judeţe, Olt şi Vrancea, unde nicio au­to­ritate nu s-a implicat cu niciun leu. În alte zece (judeţe - n.red.) implicarea a fost de un milion de lei", a spus Cseke Attila, ministrul sănătăţii, la eveni­men­tul "Reforma Sănătăţii la analiză", organizat de Mediafax în par­te­neriat cu Eureko. El nu a precizat cât au alocat celelalte judeţe pentru spitale.

Preşedintele Consiliului Judeţean Vran­cea, Marian Oprişan, a spus într-un co­municat transmis Mediafax că Spitalul de Urgenţă "Sfântul Pantelimon" Focşani nu se află în administrarea Consiliului Ju­de­ţean Vrancea, ci în administrarea mi­nisterului.

Din datele ZF, Primăria Bucureşti alocă 40 mil. euro anul acesta pentru spitale, sumă care include atât investiţii în reparaţii şi apa­ratură, dar şi unele cheltuieli de întreţinere precum cele cu electricitatea sau altele.

În iunie 2010, aproximativ 370 de spitale (dintr-un total de peste 450) au trecut de la minister la autorităţi, excepţie făcând spitalele de urgenţă şi institutele de interes naţional.

Ministrul a motivat anul trecut descen­tralizarea prin faptul că "nimeni nu poate conduce sau verifica modul în care sunt conduse 435 de instituţii, indiferent cât de priceput ar fi". Prin implicarea auto­rităţilor locale, ministrul spera să crească investiţiile în clădiri şi în aparatură.

Spitalele mari iau bani mai mulţi

Fondurile alocate spitalelor au crescut considerabil în ultimul deceniu, de la 2,1 mld. lei în 2001 (800 mil. euro) la 7,2 mld. lei (1,7 mld. euro) anul acesta, însă calitatea ac­tului medical nu a cres­cut în aceeaşi măsură.

Anul acesta, minis­terul a închis 67 de spi­tale, o parte din acestea fiind transfor­mate în aziluri pentru bătrâni, iar o altă parte urmează să devină centre de permanenţă (centre în care medicii de familie oferă prin rotaţie con­sultaţii în afara orelor de pro­gram).

Spitalele rămase au fost clasificate în funcţie de competenţă, intrând în vigoare de la 1 iunie. Clasificarea este importantă pen­tru că pe de o parte evaluează complexi­tatea operaţiilor pe care o unitate le face, iar pe de altă parte pentru că poate mări sau diminua finanţarea. Şapte spitale, toate de stat, au fost încadrate în categoria I de com­pe­tenţă (dar cu plan de conformare, ceea ce în­seamnă că trebuie să înde­pli­nească anu­mite condiţii pentru a-şi păstra încadrarea după 1 ianuarie 2012).

Acesta este cel mai înalt nivel de competenţă şi pre­su­­pune că uni­tăţile de aici "asigură asistenţa medicală la nivel regional, deservind po­pulaţia ju­deţului din aria sa administrativ-teri­torială, precum şi alte judeţe, cu cel mai înalt nivel de dotare şi încadrare cu resurse umane şi care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt". Un singur spital privat s-a clasat la categoria a doua, Pelican din Oradea. În Bu­cureşti, spitalul MedLife a cerut clasi­fi­care pentru categoria a treia, dar a primit ca­tegoria a patra, în care se află şi Euroclinic.

"La spitalele mari bugetele vor creşte (în urma acestei clasificări - n. red.). La spitale mari precum cele din Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, centre universitare importante, va exista o finanţare cu 20-30% mai mare. Având o creştere de asemenea valoare, dacă vor mai exista semnale că sunt probleme de finanţare (…), managerii să se aştepte să primească o hârtie de la mi­nistru", a mai spus Cseke Attila.

Conflict între autorităţi şi medicii de familie

În prezent există o situaţie tensionată în sistemul sanitar, între medicii de familie şi autorităţi. Primii, nemulţumiţi de unele aspecte tehnice şi de finanţare, nu au dorit să semneze contractele prin care intrau în relaţie cu CNAS (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, organismul care finanţează sistemul), astfel că în prezent serviciile lor nu sunt decontate de către instituţie.

Ministrul a spus ieri că una dintre problemele medicilor de familie este reprezentată de faptul că municipalitatea a crescut chiriile pentru spaţiile în care îşi au cabinetele.

"Una dintre probleme medicilor de familie pe acest fond de relaţie tensionată este că de anul acesta sunt locuri unde chi­riile au crescut de 50-60 de ori şi acest lucru nu este de acceptat (de la 1 euro pe metru pătrat la 50-60 de euro - n.red.)", a mai spus Cseke Attila.

Ministrul a adăugat că cele mai mari creşteri ale chiriilor au fost în Bucureşti.

Mulţi dintre medicii de familie din Bucureşti îşi au cabinetele în spaţii ale primăriilor. Ei au rămas în spaţiile în care în trecut funcţionau policlinici de stat şi după ce a intrat în vigoare legislaţia cu privire la cabinetul medical individual (entitate fără personalitate juridică, dar care permite medicului titular să contracteze servicii de la autorităţi).