♦ În cazul podului Grant, chiar primarul sectorului 6 Ciprian Ciucu a lansat pentru primarul Capitalei propunerea ca firma de construcţii să lucreze în trei schimburi, non-stop ♦ În mod paradoxal, primarul nu a luat aceleaşi măsuri pentru finalizarea mai rapidă a lucrărilor de reabilitare a şcolilor din sectorul pe care chiar el îl conduce ♦ ZF a scris că în sectorul 6 sunt mii de elevi care învaţă în trei schimburi, unii dintre ei aflându-se în acest sistem pentru al treilea an şcolar la rând după amânări repetate ale redeschiderii şcolilor.
O şcoală poate fi reabilitată în câteva luni fără probleme, dacă autorităţile şi companiile implicate îşi dau interesul pentru a lucra eficient, spun jucătorii din domeniul construcţiilor. Astfel, nu ar fi necesare amânări de ani întregi, din cauza cărora elevii sunt obligaţi să înveţe chiar şi în trei schimburi în alte şcoli decât cele la care au fost înscrişi, aşa cum se întâmplă în mai multe instituţii de învăţământ primar şi gimnazial din Bucureşti.
În procesul de reabilitare, etapele de realizare sunt similare cu cele de la o construcţie nouă, partea diferită constând în etapa de proiectare, deoarece este vorba despre o clădire existentă.
Se pune problema presiunii timpului atunci când vine vorba de reabilitarea unei şcoli, astfel încât elevii să poată reveni cât mai curând în băncile lor?
„În mod curent, există o presiune a timpului pentru orice tip de investiţie. Mai degrabă aş menţiona o presiune a resurselor, în sensul de disponibilitate, de acces şi utilizare a acestora. Această accesibilitate la resurse duce la durate mai mari sau mai mici de execuţie. Da, la şcoli poate exista o presiune suplimentară, mai ales la lucrările de întreţinere, dată de faptul că imobilul este disponibil aproximativ trei luni. Presiunea dată de întoarcerea elevilor cât mai repede poate fi atenuată prin lucru pe timp de noapte la interiorul clădirii. Randamentul dat pe timp de noapte este unul scăzut, însă nu zero”, spune inginerul Nicu Stoica, expert tehnic în cadrul companiei Ingineri Asociaţi Construct.
În timpul funcţionării şcolii, nu în timpul alocat procesului de educaţie, se mai pot face lucrări de reabilitare termică şi zugrăveală la exterior, fără ca elevii să fie mutaţi.
Un exemplu de proiect public la care s-a luat măsura derulării lucrărilor şi pe timp de noapte este podul Grant. În acel caz, chiar primarul sectorului 6 Ciprian Ciucu a lansat pentru primarul Capitalei propunerea ca firma de construcţii să lucreze în trei schimburi, non-stop. În mod paradoxal, primarul nu a luat aceleaşi măsuri pentru finalizarea mai rapidă a lucrărilor de reabilitare a şcolilor din sectorul pe care chiar el îl conduce. Aşa se face că mii de elevi învaţă în trei schimburi de ani întregi, având ore de curs de câte 40 de minute şi pauze de cinci minute. În sectorul 6 sunt cinci unităţi de învăţământ în reabilitare, iar fosta Şcoală 164, actuala Sf. Calinic de la Cernica, se află în acest proces de câţiva ani buni deja, elevii săi fiind găzduiţi de Şcoala „Adrian Păunescu” din acelaşi sector.
Şi în sectorul 3 se practică învăţatul în trei schimburi. Mai mult de 2.500 de elevi din Şcoala nr. 195 Hamburg din acest sector au acest program, cu ore care durează 40 de minute şi cu pauze de cinci minute.
„Dacă toată lumea şi-ar da interesul şi dacă lucrurile ar arăta cum trebuie pe hârtie încă de la început, o şcoală ar putea fi reabilitată şi în şase luni, fără a incomoda procesul de învăţare. Orice e posibil. La malluri se poate lucra şi noaptea pentru a nu deranja cumpărătorii, la şcoli de ce nu s-ar putea?”, spune Andrei Căprioară, proprietarul Royalscaf, o companie care montează schele pe şantiere, inclusiv pe şcoli în proces de reabilitare.
El adaugă că o soluţie poate fi derularea lucrărilor în jumătate de şcoală, în timp ce elevii învaţă în cealaltă jumătate, apoi inversarea claselor în care se pot desfăşura cursuri, astfel că elevii nu ar fi nevoiţi să meargă la alte şcoli. Soluţii există.
„Se pot organiza lucrările astfel încât să fie gata cele de la interior pentru ca elevii să poată învăţa când începe anul şcolar şi abia apoi să se lucreze la faţade. Totul e posibil dacă se doreşte. Când însă lucrările se contractează le preţuri mici, apar tot felul de cârpeli şi amânări”, mai spune Andrei Căprioară.
În cazuri mai complexe, se poate ca lucrările să dureze chiar şi doi ani, însă acelea sunt excepţii şi implică intervenţii la toate elementele clădirii. Amânările întâlnite în cazul şcolilor din Bucureşti nu sunt însă justificate de asemenea intervenţii de amploare.
„Lucrările de reabilitare presupun refacerea sau înnoirea componentelor unei clădiri pentru a se asigura un nivel al funcţiunii similar sau superior celui anterior reabilitării. Durata depinde de amploarea lucrărilor, mai specific de cât de multe componente sunt necesare a fi înnoite. Componentele clădirii (şcoală) se împart în arhitecturale, structurale, instalaţii şi dotări. Dacă se intervine asupra tuturor componentelor, inclusiv lucrări de consolidare, durata medie este de 24-30 luni. Dacă se realizează doar lucrări de reabilitare termică, durata medie este de 12-18 luni”, spune inginerul Nicu Stoica.
Reabilitarea majoră a unei şcoli nu se poate realiza în paralel cu procesul de educaţie. Lucrări parţiale precum reabilitarea termică, reparaţii de întreţinere, reabilitarea instalaţiilor se pot face în paralel cu procesul de educaţie, însă nu se pot suprapune.
„Astfel, momentul în care se pot executa lucrări de execuţie începe după închiderea orelor şcolare, eventual cu lucru pe timp de noapte, astfel încât termenul de execuţie să nu depăşească 12-18 luni.”
