♦ Cel mai bogat oraş din România nu reuşeşte să pună toţi elevii să înveţe într-un singur schimb sau, mai mult decât atât, să le asigure masă caldă sau afteschool, în condiţiile în care primăriile de sector cheltuiesc banii pe pasaje sau borduri noi care înlocuiesc borduri în stare bună ♦ Acest sistem îi obligă pe părinţi să apeleze la servicii de before sau after school, le afectează sănătatea elevilor care ani la rând nu pot mânca mâncare gătită la prânz, îngreunează traficul şi creşte posibilitatea de îmbolnăvire, nefiind suficient timp pentru curăţarea claselor între schimburi.
Tot mai mulţi elevi din Bucureşti merg la şcoală conform unui program întâlnit adesea în fabrici, în trei schimburi şi fără pauze.
Dar până când va mai dura acest sistem care le fură copiilor ani din viaţa de şcoală şi timpul cu petrecut în pauze cu colegii? Când vor ajunge elevii din Capitală să înveţe într-un singur schimb? Aceasta este întrebarea la care ar trebui să răspundă primarii din Bucureşti, ministrul învăţământului şi preşedintele României.
Învăţatul în trei schimburi, spune Daniela Vişoianu, membru în Comisia pentru învăţământ din Senatul României, nu doar că dă peste cap viaţa elevilor şi a familiilor lor, dar vine şi cu multe alte minusuri pentru aceştia pe partea de învăţare sau sănătate.
„Sunt mai multe perspective legate de impactul programului de şcoală în trei schimburi. Una este cea de inechitate pentru că practic, scoţând zece minute din programul de şcoală al unui elev, în aceleaşi condiţii oferite de stat, copiii au programe diferite de învăţare. Realmente, aceşti copii învaţă cu ani de zile de şcoală mai puţin decât ar trebui. Totodată, există un impact la nivelul vieţii familiilor şi a comunităţii din care şcoala face parte”, a spus ea pentru ZF.
În acest sistem, detaliază aceasta, unul dintre schimburi intră la prânz, de regulă fiind vorba copiii mici. Astfel, apare nevoia suplimentară a familiei de a căuta servicii de sprjin, precum before sau after school, ori bonă sau bunici pentru că părinţii nu pot să asigure ritmicitatea intratului la şcoală la ora 11 şi ieşitului de la şcoală la ora 14.
În ceea ce îi priveşte direct pe copii, acest program le poate afecta inclusiv sănătatea. Elevii care învaţă după miaza, mai spune Daniela Vişoianu, sunt condamnaţi ca ani de zile să nu mănânce la prânz mâncare gătită acasă, ceea ce reprezintă un risc major pentru sănătatea lor.
„Dacă mai au şi meditaţii, ei pleacă de acasă de dimineaţă, apoi ajung la prânz la şcoală şi mănâncă sandvişuri sau mâncare fast food”, a adăugat ea. Pentru a reuşi să mănânce corect, un elev cu un astfel de program ar trebui să plece de acasă cu un rucsac doar pentru mâncare, pe lângă cel în care are cărţile şi caietele.
Programul elevilor, după cum spune ea, ar trebui adaptat în funcţie de perioada vârstei la care ei se află.
Biologic, în perioada adolescenţei, copiii au nevoie să se trezească mai târziu, afirmă aceasta, iar dacă ar exista un singur schimb în Bucureşti, programul categoriilor de elevi – grădiniţă, primar, gimnaziu, liceu - ar putea să alterneze.
Cu cei mai mici, de grădiniţă, exemplifică ea, se poate începe mai devreme, până în ora 8. Apoi, pentru cei de şcoală primară sau gimnazială, programul ar putea începe la 8.30 sau 9.00, după care la licee se poate vorbi de un program de la ora 9.30.
„Acest sistem, într-un singur schimb, ar însemna o dinamică diferită a traficului, iar elevii mai mari pot merge la şcoală şi cu transportul în comun. Astfel, ar scădea presiunea pe tot ce înseamnă infrastructură de transport.”
Un alt avantaj al şcolii într-un singur schimb vine pe partea de sănătate. O unitate de învăţământ în care copiii învaţă într-un singur schimb ar putea fi curăţată mult mai bine, pentru că timpul ar permite acest lucru.
Practic, personalul de la curăţenie nu ar mai avea la dispoziţie doar cele cinci minute pentru a aerisi clasele în care au stat peste 20 de elevi, pentru a igieniza băncile şi catedrele şi pentru a duce gunoiul.
„Sunt absolut convinsă că şcolile ar avea mai puţine provocări pe domeniul sănătăţii publice – mai puţine viroze, răceli, infecţii – dacă s-ar învăţa într-un singur schimb şi ar fi suficient timp pentru curăţenie”, a mai spus Vişoianu.
În anii trecuţi, afirmă ea, a fost o intenţie în procesul de consultare pe noua lege a educaţiei prin care Ministerul Educaţiei a vrut să stabilească o dată de la care să nu se ma înveţe decât într-un singur schimb. Însă, a existat o opoziţie semnificativă, atât din partea unor şcoli, cât şi din partea unor părinţi, iar acest lucru nu s-a concretizat, precizează aceasta.
Învăţatul într-un singur schimb ar fi ideal şi ar aduce mult mai multă echitate pentru elevi, consideră Daniela Vişoianu. Acest lucru s-a întâmplat, în trecut, menţonează ea, la Colegiul Naţional „Sf. Sava”, datorită mobilizării părinţilor şi conducerii şcolii.
„Lucurile acestea pot să devină posibile, cu condiţia ca prmăria să contruiască infastructură de învăţământ nouă sau să închirieze spaţii”, a mai adăugat aceasta.
Situaţia este astăzi cu totul alta în unele şcoli din Capitală unde elevii învaţă în trei schimburi cu ore de 40 de minute şi pauze de cinci minute.
Lucrurile sunt cu atât mai tragice cu cât în şcolile din Bucureşti, cel mai bogat oraş din România, nu s-a găsit până acum o soluţie ca elevii să înveţe într-un singur schimb sau, mai mult decât atât, să li se asigure masa caldă sau afteschool, în condiţiile în care primăriile de sector cheltuiesc banii pe pasaje sau borduri noi care înlocuiesc borduri în stare bună.
