Acest proiect de lege privind un "statut special" pentru regiunile Doneţk şi Lugansk face parte din protocolul de armistiţiu semnat la 5 septembrie de Kiev şi rebelii proruşi, care cer independenţa.
Autorităţile de la Kiev şi rebelii proruşi au semnat, la 5 septembrie, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor şi un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenţi la Doneţk şi Lugansk nu a fost stabilit.
Conform propunerilor dezvăluite de preşedinţie, proiectul de lege prevede instalarea unui Guvern autonom provizoriu, pe o perioadă de trei ani, care ar urma să intre în funcţiune odată cu adoptarea legii.
Separatiştii au indicat deja că resping oferta Kievului privind o mai mare autonomie şi continuă să ceară independenţa.
Potrivit presei ucrainene, alegeri locale ar putea fi organizate la 9 noiembrie în regiunile separatiste.
Proiectul de lege promite de asemenea să ajute la recontrucţia infrastructurilor distruse de cele cinci luni de confruntări, care s-au soldat cu 2.700 de morţi, şi să furnizeze un ajutor economic şi social populaţiei.
Site-ul preşedinţiei menţiona că aceste propuneri deschid calea unei descentralizări dar în acelaşi timp garantează "suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa statului" ucrainean.
Un alt proiect de lege a fost supus marţi Parlamentului privind o amnistie pentru "participanţii la evenimentele din Doneţk şi Lugansk", două fiefuri ale rebelilor.
Conform preşedinţiei, proiectul de lege scuteşte de la proceduri penale şi administrative combatanţii, cu excepţia celor care s-au făcut vinovaţi în special de "crime, violuri şi terorism". Potrivit presei ucrainene, o excepţie de la această amnistie sunt şi cei responsabili de doborârea Boeingului companiei Malaysia Airlines la 17 iulie, soldat cu 298 de morţi.
