Liderii europeni au pus la punct un al doilea pachet de salvarepentru Grecia, în valoare de 159 de miliarde de euro (109 mld. eurodin împrumuturi de la UE şi FMI şi 50 mld. euro contribuţiasectorului privat), dar acesta nu a reuşit să îi convingă peinvestitori, care spun că îi lipseşte un element-cheie: favorizareacreşterii economice.
În plus, va duce la primul default al unei ţări care foloseştemoneda euro, o pată neagră ce va rămâne pe reputaţia uniuniimonetare europene.
Totuşi, planul oferă noi măsuri de luptă împotriva extinderiicrizei către economiile mari ale Spaniei şi Italiei printransformarea fondului de urgenţă EFSF într-un veritabil FondMonetar European, dar şi această măsură are o scăpare, pentru că nus-a decis majorarea rezervelor acestuia, deşi existau voci carecereau dublarea lor la 1.500 mld. euro.
Criticii mai susţin că noul pachet nu face nimic concret pentrua stimula economia elenă, deşi subliniază că fără creştereeconomică Grecia nu va avea cum să-şi onoreze datoriile.
Planul de salvare a statului elen implică împrumuturi de la UEşi FMI de 109 mld. euro şi completează primul program, de 110miliarde de euro, din care Grecia mai are de luat 45 de miliarde deeuro. Contribuţia de 50 de miliarde de euro a sectorului privat seva materializa prin programe de schimb de obligaţiuni şirăscumpărare de datorii care au ca scop reducerea gradului mare deîndatorare a Atenei.
Nu rezolvă problemele Greciei
Noul bailout nu va scoate Grecia din criză, având în vedere căstatul este insolvent şi are datorii mult prea mari, de 350 demiliarde de euro, este de părere profesorul de economie DanielDăianu. El consideră că ţinta principală a liderilor UE a fost de apreveni propagarea crizei.
"Creşterea randamentelor obligaţiunilor ar fi transformat oproblemă de lichiditate într-una de solvenţă. O problemă majoră aGreciei sunt datoriile, iar pentru reducerea acestora este necesarăo creştere sustenabilă a economiei", a spus Dăianu. Printrelucrurile pozitive aduse de noul plan, el vede conturarea uneiuniuni fiscale.
Şi România are de câştigat din acest program, deoarece crizaar fi putut duce la îngheţartea pieţei interbancare atât peplan extern, cât şi intern, iar fără un plan de acţiune contracrizei sentimentul investitorilor s-ar fi deterioratsemnificativ.
Pe lângă măsurile pentru Grecia, liderii europeni au convenitca Fondul European de Stabilitate Financiară, FESF, - mecanismulfinanciar menit să ajute ţările cu probleme din zona euro - săpoată acorda împrumuturi preventive statelor cu probleme pentru aevita intrarea acestora în criză, scrie Bloomberg. De asemenea,FESF poate împrumuta bani guvernelor pentru a le ajuta să îşirecapitalizeze băncile şi mai poate cumpăra obligaţiuni direct depe piaţa secundară.
Mecanismulare o putere de împrumut de 440 de miliarde de euro, după uniianalişti insuficientă pentru a acoperi salvarea unor state cueconomii mai mari ca a Greciei, precum cea a Italiei, însă lideriiUE nu au stabilit majorarea resurselor mecanismului.
Lucian Anghel, economist-şef al BCR, consideră că acordulconvenit de UE reprezintă un mare pas înainte, demonstrând că"politicienii şi oficialii BCE vorbesc aceeaşi limbă".
Pierderi pentru bănci
Programul de salvare a Greciei ar putea provoca celor mai maribănci europene pierderi de 20,6 miliarde de euro prin intermediulobligaţiunilor de stat elene pe care le deţin. Dintre acestea, BNPParibas, Société Générale şi Deutsche Bank vor pierde, probabil,un miliard de euro, 500 de milioane de euro şi respectiv 317miliarde de euro.
Agenţia de evaluare financiară Fitch a avertizat că va plasaratingul Greciei în "default limitat" când vor fi iniţiateprogramele de schimbare a obligaţiunilor. Ratingul va fiîmbunătăţit însă după emiterea de noi titluri pentru deţinătoriide obligaţiuni, potrivit Bloomberg.
Asociaţia internaţională a swap-urilor şi produselorfinanciare derivate (ISDA) apreciază că participarea sectoruluiprivat nu ar trebui să declanşeze cereri pentru plata asigurărilorîn caz de default (CDS) deoarece contribuţiile sunt voluntare.
Oficialii zonei euro şi băncile intenţionează să efectuezeschimbarea datoriilor elene până la finele lunii august, procesulurmând să se încheie în septembrie, pentru a reduce perioada încare Grecia va fi considerată în default.
Deciziiimportante
Ajutorul financiar pentru Grecia
UE şi FMI vor acorda Greciei împrumuturi de 109 miliarde de europe o perioadă de trei ani prin intermediul fondului de urgenţăEFSF.
28 de miliarde de euro din aceşti bani vor fi obţinuţi de statulelen din privatizări.
Dacă Atena nu reuşeşte să obţină fondurile vizate dinprivatizări, UE şi FMI va trebui să acopere diferenţa.
Scadenţa împrumuturilor de la UE şi FMI va fi majorată de la 7ani şi jumătate la minimum 15 ani şi cel mult 30 de ani, cu operioadă de graţie de 10 ani.
Dobânda aferentă creditelor va fi redusă de la 4,5-5,8% la3,5%.
De aceste condiţii beneficiază şi Irlanda şi Portugalia.
Grecia mai are la dispoziţie şi cele 45 de miliarde de eurorămase neîncasate din primul pachet de ajutor, de 110 miliarde deeuro, stabilit în luna mai a anului trecut.
Implicarea sectorului privat
Contribuţia sectorului privat se va ridica la 50 de miliarde deeuro prin schimbarea de obligaţiuni greceşti cu titluri pe 30 deani şi participarea la un program de răscumpărare de obligaţiunicare va permite Atenei să retragă datorii de 33 miliarde euro la unpreţ de discount de 20 de miliarde de euro.
Prin schimbarea obligaţiunilor, o parte din deţinătorii unordatorii de aproximativ 135 de miliarde de euro scadente până în2020 (sau obligaţiuni de 54 de miliarde scadente până în 2014) voraccepta obligaţiuni noi cu maturităţi mai mari.
Creditorii vor avea de ales între obligaţiuni cu cupon mai micdecât al celor vechi, dar care păstrează principalul şi titluri cuun principal mai redus, dar care oferă dobânzi mai mari.
Programul de răscumpărare de datorii şi schimb de obligaţiunicare va reduce cu 26 de miliarde de euro datoria de 350 de miliardede euro a Greciei.
Programul de schimb de obligaţiuni va fi iniţiat în câtevasăptămâni pentru a scurta perioada în care Grecia va fi îndefault.
Planul de bailout ia în calcul pariticiparea a 90% dincreditorii privaţi ai Greciei.
Separat de pachetul de bailout, zona euro va asiguradisponibilitatea unor garanţii de 35 de miliarde de euro pentruîmprumuturile acordate de BCE băncilor greceşti când Grecia va fideclarată în default.
Fondul de urgenţă FESF
Fondul de urgenţă FESF va putea semna acorduri de tip preventivcu ţările din zona euro care se află într-o situaţie precară.
FESF va putea participa la recapitalizarea băncilor prinintermediul creditelor către guverne, inclusiv pentru ţările din UEcare nu contribuie la acest fond.
FESF va putea interveni pe pieţele secundare la îndemnul BCEpentru a cumpăra titluri de stat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
