Politicieni optimişti şi investitori sceptici după cel mai important summit pentru viitorul monedei euro

Liderii europeni au pus la punct un al doilea pachet de salvare pentru Grecia, în valoare de 159 de miliarde de euro (109 mld. euro din împrumuturi de la UE şi FMI şi 50 mld. euro contribuţia sectorului privat), dar acesta nu a reuşit să îi convingă pe investitori, care spun că îi lipseşte un element-cheie: favorizarea creşterii economice.

În plus, va duce la primul default al unei ţări care foloseşte moneda euro, o pată neagră ce va rămâne pe reputaţia uniunii monetare europene.

Totuşi, planul oferă noi măsuri de luptă împotriva extinderii crizei către economiile mari ale Spaniei şi Italiei prin transfor­marea fondului de urgenţă EFSF într-un veritabil Fond Monetar European, dar şi această măsură are o scăpare, pentru că nu s-a decis majorarea rezervelor acestuia, deşi existau voci care cereau dublarea lor la 1.500 mld. euro.

Criticii mai susţin că noul pachet nu face nimic concret pentru a stimula econo­mia elenă, deşi subliniază că fără creştere economică Grecia nu va avea cum să-şi onoreze datoriile.

Planul de salvare a statului elen implică împrumuturi de la UE şi FMI de 109 mld. euro şi completează primul program, de 110 miliarde de euro, din care Grecia mai are de luat 45 de miliarde de euro. Contribuţia de 50 de miliarde de euro a sectorului privat se va materializa prin pro­grame de schimb de obligaţiuni şi răscum­părare de datorii care au ca scop reducerea gradului mare de îndatorare a Atenei.

Nu rezolvă problemele Greciei

Noul bailout nu va scoate Grecia din criză, având în vedere că statul este insolvent şi are datorii mult prea mari, de 350 de miliarde de euro, este de părere profesorul de economie Daniel Dăianu. El consideră că ţinta principală a liderilor UE a fost de a preveni propagarea crizei.

"Creşterea randamentelor obligaţiu­nilor ar fi transformat o problemă de lichiditate într-una de solvenţă. O problemă majoră a Greciei sunt datoriile, iar pentru reducerea acestora este necesară o creştere sustenabilă a economiei", a spus Dăianu. Printre lucrurile pozitive aduse de noul plan, el vede con­turarea unei uniuni fiscale.

Şi România are de câştigat din acest pro­gram, deoa­rece criza ar fi pu­tut duce la în­gheţartea pieţei in­ter­bancare atât pe plan extern, cât şi in­tern, iar fără un plan de acţiune contra crizei senti­mentul investitorilor s-ar fi dete­riorat semni­ficativ.

Pe lângă măsurile pen­tru Grecia, liderii euro­peni au convenit ca Fondul Euro­pean de Stabilitate Financiară, FESF, - mecanismul financiar menit să ajute ţările cu probleme din zona euro - să poată acorda împrumuturi preventive statelor cu probleme pentru a evita intrarea acestora în criză, scrie Bloomberg. De asemenea, FESF poate împrumuta bani guvernelor pentru a le ajuta să îşi recapitalizeze băncile şi mai poate cumpăra obligaţiuni direct de pe piaţa secundară.

Mecanismul are o putere de împrumut de 440 de miliarde de euro, după unii analişti insuficientă pentru a acoperi salvarea unor state cu economii mai mari ca a Greciei, precum cea a Italiei, însă liderii UE nu au stabilit majorarea resurselor mecanismului.

Lucian Anghel, economist-şef al BCR, consideră că acordul convenit de UE reprezintă un mare pas înainte, de­monstrând că "politicienii şi oficialii BCE vorbesc aceeaşi limbă".

Pierderi pentru bănci

Programul de salvare a Greciei ar putea provoca celor mai mari bănci europene pierderi de 20,6 miliarde de euro prin intermediul obligaţiunilor de stat elene pe care le deţin. Dintre acestea, BNP Pari­bas, Société Générale şi Deutsche Bank vor pierde, probabil, un miliard de euro, 500 de milioane de euro şi respectiv 317 miliarde de euro.

Agenţia de e­va­­luare finan­ciară Fitch a avertizat că va plasa ratingul Greciei în "default limitat" când vor fi iniţiate pro­gramele de schimbare a obli­gaţiu­nilor. Ratin­gul va fi îmbunătăţit însă după emiterea de noi ti­tluri pentru de­ţinătorii de obligaţiuni, po­trivit Bloom­berg.

Asociaţia interna­ţio­nală a swap-urilor şi pro­duselor financiare deri­vate (ISDA) apreciază că partici­parea sectorului privat nu ar trebui să de­clanşeze cereri pentru plata asigurărilor în caz de default (CDS) deoarece contribuţiile sunt voluntare.

Oficialii zonei euro şi băncile inten­ţionează să efectueze schimbarea datoriilor elene până la finele lunii august, procesul urmând să se încheie în sep­tembrie, pentru a reduce perioada în care Grecia va fi considerată în default.

Decizii importante

Ajutorul financiar pentru Grecia

• UE şi FMI vor acorda Greciei împrumuturi de 109 miliarde de euro pe o perioadă de trei ani prin intermediul fondului de urgenţă EFSF.

• 28 de miliarde de euro din aceşti bani vor fi obţinuţi de statul elen din privatizări.

• Dacă Atena nu reuşeşte să obţină fondurile vizate din privatizări, UE şi FMI va trebui să acopere diferenţa.

• Scadenţa împrumuturilor de la UE şi FMI va fi majorată de la 7 ani şi jumătate la minimum 15 ani şi cel mult 30 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani.

• Dobânda aferentă creditelor va fi redusă de la 4,5-5,8% la 3,5%.

• De aceste condiţii beneficiază şi Irlanda şi Portugalia.

• Grecia mai are la dispoziţie şi cele 45 de miliarde de euro rămase neîncasate din primul pachet de ajutor, de 110 miliarde de euro, stabilit în luna mai a anului trecut.

Implicarea sectorului privat

• Contribuţia sectorului privat se va ridica la 50 de miliarde de euro prin schimbarea de obligaţiuni greceşti cu titluri pe 30 de ani şi participarea la un program de răscumpărare de obligaţiuni care va permite Atenei să retragă datorii de 33 miliarde euro la un preţ de discount de 20 de miliarde de euro.

• Prin schimbarea obligaţiunilor, o parte din deţinătorii unor datorii de aproximativ 135 de miliarde de euro scadente până în 2020 (sau obligaţiuni de 54 de miliarde scadente până în 2014) vor accepta obligaţiuni noi cu maturităţi mai mari.

• Creditorii vor avea de ales între obligaţiuni cu cupon mai mic decât al celor vechi, dar care păstrează principalul şi titluri cu un principal mai redus, dar care oferă dobânzi mai mari.

• Programul de răscumpărare de datorii şi schimb de obligaţiuni care va reduce cu 26 de miliarde de euro datoria de 350 de miliarde de euro a Greciei.

• Programul de schimb de obligaţiuni va fi iniţiat în câteva săptămâni pentru a scurta perioada în care Grecia va fi în default.

• Planul de bailout ia în calcul pariticiparea a 90% din creditorii privaţi ai Greciei.

• Separat de pachetul de bailout, zona euro va asigura disponibilitatea unor garanţii de 35 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate de BCE băncilor greceşti când Grecia va fi declarată în default.

Fondul de urgenţă FESF

• Fondul de urgenţă FESF va putea semna acorduri de tip preventiv cu ţările din zona euro care se află într-o situaţie precară.

• FESF va putea participa la recapitalizarea băncilor prin intermediul creditelor către guverne, inclusiv pentru ţările din UE care nu contribuie la acest fond.

• FESF va putea interveni pe pieţele secundare la îndemnul BCE pentru a cumpăra titluri de stat.