"Fakelaki" inseamna "plicuri mici", cu alte cuvinte mita careafecteaza pe toata lumea, de la pacientii din spitale la vanzatoriide peste si de fructe de mare. "Rousfeti" se traduce prin favoruripolitice scumpe si includ tot, de la angajarea profesorilor laacorduri imobiliare cu calugarii greci ortodocsi, scrie The WallStreet Journal.
Impreuna, aceste metode traditionale de coruptie si nepotism audus la conturarea unui stat care este atat supradimensionat, cat simalnutrit, afectat de o criza de incredere care a zguduit sicontinua sa zguduie Europa din temelii.
Un studiu ce urmeaza a fi publicat in saptamanile viitoare sicare a fost realizat de Brookings Institution cu sediul laWashington a descoperit ca mita, nepotismul si alte forme decoruptie publica au contribuit in mod semnificativ la datoriarecord a statului, privand in fiecare an statul grec deechivalentul a cel putin 8% din PIB, respectiv peste 20 mld.euro.
"Principala noastra problema este coruptia sistemica", a spuspremierul grec George Papandreou atunci cand a preluat functia lasfarsitul anului trecut. El a promis sa schimbe o mentalitate carevede republica ca o resursa pe care sa o poata exploata. Ulteriorel i-a facut observatie sefului procurorilor publici, spunand ca"grecii cred ca nelegiuirile nu se pedepsesc in aceasta tara".Procurorul-sef a negat insa acuzatia.
Grecia, mai aproape de a fi salvata
Pe de alta parte, Grecia s-a apropiat cu inca un pas lasfarsitul saptamanii trecute de o salvare, dupa ce a cerutinceperea discutiilor privind detaliile acordului cu Fondul MonetarInternational si cu Uniunea Europeana. Multi investitori sieconomisti spun ca ajutorul ar oferi Greciei timp, insa nu i-arsolutiona problemele.
Studiul Brookings, care examineaza corelatia dintre indicatoriide coruptie si deficitele fiscale din peste 40 de state dezvoltatesau aproape dezvoltate, evidentiaza cum coruptia a afectatfinantele publice in diferite parti ale Europei, in special inGrecia si Italia, si intr-o mai mica masura in Spania siPortugalia.
Deficitul bugetar al Greciei a fost in medie de 6,5% din PIB inultimii cinci ani, anul trecut urcand la un nivel record de circa13%. Daca sectorul public din Grecia ar fi fost la fel detransparent si lipsit de coruptie precum cel din Suedia sau Olanda,statul ar fi putut posta in ultimul deceniu excedent bugetar,potrivit studiului.
"Daca Grecia ar fi controlat mai bine coruptia - nu lastandardele Suediei, insa macar la cele ale Spaniei - ar fi avut undeficit bugetar mai mic cu 4% din PIB", in medie, in ultimii cinciani, a spus Daniel Kaufmann, de la Brookings, si autorulstudiului.
Grecia se afla pe ultima pozitie intre cele 16 state din zonaeuro potrivit unui raport al Bancii Mondiale despre coruptie. Lanivel de Uniune Europeana se afla tot pe ultimul loc, la egalitatecu Bulgaria si Romania, potrivit unui studiu al TransparencyInternational.
Oamenii da rand dau si cei de sus primescmita
Anul trecut, 13,5% dintre gospodariile din Grecia au platitmita, in medie 1.355 de euro, potrivit unui studiu Transparencypublicat luna trecuta. Cetatenii de rand ofera plicuri cu banipentru a primi carnete de sofer, programari la doctor si permise deconstructie, sau pentru a le fi reduse impozitele, potrivitorganizatiei Greek Chapter.
Doar in ultimii trei ani, politicieni de top si-au dat demisiasau au fost investigati pentru acuzatii precum aceea ca au luatmita pentru a acorda contracte, pentru a angaja in mod ilegalmuncitori sau pentru a vinde la suprapret obligatiuni fondurilorpublice de pensii.
In anul 2008, oficiali guvernamentali de top au fost acuzati caau ajutat o manastire ortodoxa din Grecia, ce avea legaturi cuscena politica, sa obtina proprietatea unui lac, pe care ulterior aschimbat-o cu un portofoliu important de terenuri publice a carorvaloare inclina balanta in favoarea calugarilor. Acest scandal acontribuit la infrangerea conservatorilor in toamna lui 2009.
Coruptia afecteaza finantele publice in mai multe moduri.Inselarea statului, in special in ceea ce priveste taxele, este opractica des intalnita, care, mai mult, erodeaza autoritateastatului in fata contribuabililor.
"Miezul problemei este ca noi nu avem cultura unei societaticivice", a spus Stavros Katsios, profesor la Universitatea Ioniandin Grecia, specializata pe infractiuni economice. "In Grecia,respectarea regulilor este o problema de lipsa de onoare. Esticonsiderat prost daca respecti regulile". Printre masurile adoptatede Papandreou pentru a lupta impotriva coruptiei se numaracentralizarea datelor privind colectarea de taxe si impozite,accelerarea investigatiilor, inghetarea angajarilor din sectorulpublic, simplificarea birocratiei si publicarea online a tuturordeciziilor legate de cheltuieli.
Analistii politici spun ca masurile sunt intelepte, insa nu suntsuficient de dure. Unii avertizeaza ca reducerea salariilorangajatilor din sectorul public ar putea conduce chiar la intetireafenomenelor de luare de mita.
Papandreou are sustinerea grecilor
Intr-o perioada in care primul-ministru George Papandreoupregateste moral Grecia sa inghita pastila amara a unui ajutorinternational de la UE si FMI pentru a se evita intrarea statuluiin faliment, studiile arata ca un public stoic are in continuareincredere in el, insa nu in politicile pe care le-a adoptat inultimele sase luni. Un sondaj de opinie a aratat ca doua treimidintre greci sunt nemultumiti de performanta guvernului socialist,insa in proportie de 68% grecii il sustin pe Papandreou.
Vocea poporului: "Nu oamenii de rand trebuie saplateasca"
Florareasa Lila Mastora din Atena afirma ca masurile deausteritate adoptate de guvern au adus-o aproape in faliment, iarpentru aceasta situatie ea da vina pe politicienii care suntvinovati si de criza datoriilor pentru care singurul remediu ar fiajutorul international. "Ieri am obtinut doar 10 euro. Nu am reusitsa platim chiria de doua luni", a spus Mastora, 49 de ani, in timpce aranja o coroana la magazinul sau de langa Parlament. "Cine maicumpara flori in perioade atat de grele? Nu oamenii de rand artrebui sa plateasca pentru criza. Este vina politicienilor."Papandreou a redus salariile angajatilor din sectorul public, amajorat taxele si a inghetat pensiile. El incearca sa impuna masuridure pentru a reduce deficitul bugetar si pentru a convingeobservatorii externi ca masurile sunt corecte. Publicul parea ca iida un ragaz, insa nu foarte lung. Circa 66% dintre cei chestionatiau spus ca in lunile urmatoare tensiunile sociale vor creste.
"Nu cred ca situatia se va imbunatati. Nu sunt pregatita sa facalte sacrificii deoarece nu cred ca aceste masuri sau alte reduceriviitoare ne vor ajuta sa iesim din criza", a spus Anastasia Griva,functionar public. "Nu noi suntem vinovati pentru aceasta situatie.Bogatii, politicienii si cei vinovati de evaziune fiscala trebuiesa plateasca". Analistii spun ca oamenii de rand sunt dispusi sadea guvernului ragaz, insa dupa ce va veni toamna, ei vor cererezultate vizibile pentru a vedea ca eforturilor lor nu au fost invan. In caz contrar vor iesi in strada.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
