Coruptia din Grecia inghite anual 20 de miliarde de euro. Cat e in Romania?

"Fakelaki" inseamna "plicuri mici", cu alte cuvinte mita care afecteaza pe toata lumea, de la pacientii din spitale la vanzatorii de peste si de fructe de mare. "Rousfeti" se traduce prin favoruri politice scumpe si includ tot, de la angajarea profesorilor la acorduri imobiliare cu calugarii greci ortodocsi, scrie The Wall Street Journal.

Impreuna, aceste metode traditionale de coruptie si nepotism au dus la conturarea unui stat care este atat supradimensionat, cat si malnutrit, afectat de o criza de incredere care a zguduit si continua sa zguduie Europa din temelii.

Un studiu ce urmeaza a fi publicat in saptamanile viitoare si care a fost realizat de Brookings Institution cu sediul la Washington a descoperit ca mita, nepotismul si alte forme de coruptie publica au contribuit in mod semnificativ la datoria record a statului, privand in fiecare an statul grec de echivalentul a cel putin 8% din PIB, respectiv peste 20 mld. euro.

"Principala noastra problema este coruptia sistemica", a spus premierul grec George Papandreou atunci cand a preluat functia la sfarsitul anului trecut. El a promis sa schimbe o mentalitate care vede republica ca o resursa pe care sa o poata exploata. Ulterior el i-a facut observatie sefului procurorilor publici, spunand ca "grecii cred ca nelegiuirile nu se pedepsesc in aceasta tara". Procurorul-sef a negat insa acuzatia.

Grecia, mai aproape de a fi salvata

Pe de alta parte, Grecia s-a apropiat cu inca un pas la sfarsitul saptamanii trecute de o salvare, dupa ce a cerut inceperea discutiilor privind detaliile acordului cu Fondul Monetar International si cu Uniunea Europeana. Multi investitori si economisti spun ca ajutorul ar oferi Greciei timp, insa nu i-ar solutiona problemele.

Studiul Brookings, care examineaza corelatia dintre indicatorii de coruptie si deficitele fiscale din peste 40 de state dezvoltate sau aproape dezvoltate, evidentiaza cum coruptia a afectat finantele publice in diferite parti ale Europei, in special in Grecia si Italia, si intr-o mai mica masura in Spania si Portugalia.

Deficitul bugetar al Greciei a fost in medie de 6,5% din PIB in ultimii cinci ani, anul trecut urcand la un nivel record de circa 13%. Daca sectorul public din Grecia ar fi fost la fel de transparent si lipsit de coruptie precum cel din Suedia sau Olanda, statul ar fi putut posta in ultimul deceniu excedent bugetar, potrivit studiului.

"Daca Grecia ar fi controlat mai bine coruptia - nu la standardele Suediei, insa macar la cele ale Spaniei - ar fi avut un deficit bugetar mai mic cu 4% din PIB", in medie, in ultimii cinci ani, a spus Daniel Kaufmann, de la Brookings, si autorul studiului.

Grecia se afla pe ultima pozitie intre cele 16 state din zona euro potrivit unui raport al Bancii Mondiale despre coruptie. La nivel de Uniune Europeana se afla tot pe ultimul loc, la egalitate cu Bulgaria si Romania, potrivit unui studiu al Transparency International.

Oamenii da rand dau si cei de sus primesc mita

Anul trecut, 13,5% dintre gospodariile din Grecia au platit mita, in medie 1.355 de euro, potrivit unui studiu Transparency publicat luna trecuta. Cetatenii de rand ofera plicuri cu bani pentru a primi carnete de sofer, programari la doctor si permise de constructie, sau pentru a le fi reduse impozitele, potrivit organizatiei Greek Chapter.

Doar in ultimii trei ani, politicieni de top si-au dat demisia sau au fost investigati pentru acuzatii precum aceea ca au luat mita pentru a acorda contracte, pentru a angaja in mod ilegal muncitori sau pentru a vinde la suprapret obligatiuni fondurilor publice de pensii.

In anul 2008, oficiali guvernamentali de top au fost acuzati ca au ajutat o manastire ortodoxa din Grecia, ce avea legaturi cu scena politica, sa obtina proprietatea unui lac, pe care ulterior a schimbat-o cu un portofoliu important de terenuri publice a caror valoare inclina balanta in favoarea calugarilor. Acest scandal a contribuit la infrangerea conservatorilor in toamna lui 2009.

Coruptia afecteaza finantele publice in mai multe moduri. Inselarea statului, in special in ceea ce priveste taxele, este o practica des intalnita, care, mai mult, erodeaza autoritatea statului in fata contribuabililor.

"Miezul problemei este ca noi nu avem cultura unei societati civice", a spus Stavros Katsios, profesor la Universitatea Ionian din Grecia, specializata pe infractiuni economice. "In Grecia, respectarea regulilor este o problema de lipsa de onoare. Esti considerat prost daca respecti regulile". Printre masurile adoptate de Papandreou pentru a lupta impotriva coruptiei se numara centralizarea datelor privind colectarea de taxe si impozite, accelerarea investigatiilor, inghetarea angajarilor din sectorul public, simplificarea birocratiei si publicarea online a tuturor deciziilor legate de cheltuieli.

Analistii politici spun ca masurile sunt intelepte, insa nu sunt suficient de dure. Unii avertizeaza ca reducerea salariilor angajatilor din sectorul public ar putea conduce chiar la intetirea fenomenelor de luare de mita.

Papandreou are sustinerea grecilor

Intr-o perioada in care primul-ministru George Papandreou pregateste moral Grecia sa inghita pastila amara a unui ajutor international de la UE si FMI pentru a se evita intrarea statului in faliment, studiile arata ca un public stoic are in continuare incredere in el, insa nu in politicile pe care le-a adoptat in ultimele sase luni. Un sondaj de opinie a aratat ca doua treimi dintre greci sunt nemultumiti de performanta guvernului socialist, insa in proportie de 68% grecii il sustin pe Papandreou.

Vocea poporului: "Nu oamenii de rand trebuie sa plateasca"

Florareasa Lila Mastora din Atena afirma ca masurile de austeritate adoptate de guvern au adus-o aproape in faliment, iar pentru aceasta situatie ea da vina pe politicienii care sunt vinovati si de criza datoriilor pentru care singurul remediu ar fi ajutorul international. "Ieri am obtinut doar 10 euro. Nu am reusit sa platim chiria de doua luni", a spus Mastora, 49 de ani, in timp ce aranja o coroana la magazinul sau de langa Parlament. "Cine mai cumpara flori in perioade atat de grele? Nu oamenii de rand ar trebui sa plateasca pentru criza. Este vina politicienilor." Papandreou a redus salariile angajatilor din sectorul public, a majorat taxele si a inghetat pensiile. El incearca sa impuna masuri dure pentru a reduce deficitul bugetar si pentru a convinge observatorii externi ca masurile sunt corecte. Publicul parea ca ii da un ragaz, insa nu foarte lung. Circa 66% dintre cei chestionati au spus ca in lunile urmatoare tensiunile sociale vor creste.

"Nu cred ca situatia se va imbunatati. Nu sunt pregatita sa fac alte sacrificii deoarece nu cred ca aceste masuri sau alte reduceri viitoare ne vor ajuta sa iesim din criza", a spus Anastasia Griva, functionar public. "Nu noi suntem vinovati pentru aceasta situatie. Bogatii, politicienii si cei vinovati de evaziune fiscala trebuie sa plateasca". Analistii spun ca oamenii de rand sunt dispusi sa dea guvernului ragaz, insa dupa ce va veni toamna, ei vor cere rezultate vizibile pentru a vedea ca eforturilor lor nu au fost in van. In caz contrar vor iesi in strada.