BRICS, clubul nefericiţilor: Niciuna din marile pieţe emergente nu mai funcţionează cum trebuie. Bunăstarea a jumătate din populaţia lumii este în pericol

Însă diverse crize le-au dat peste cap metabo­lismul, iar acum marile economii emergente au devenit surse de incer­titudini şi probleme. 

Recesiunea din Brazilia s-a înrăutăţit în trimestrul III şi aproape că  nu trece săptămână fără veşti că vreun oficial sau fost demnitar este anchetat pentru fapte de corupţie. Demonstraţiile antiguver­namentale masive au de­venit ceva normal.

Rusia, cu o economie puternic dependentă  de exporturile de energie, a început să vadă ieşirea dintr-o rece­siune prelungită. Criza a făcut forţa de muncă de acolo atât de ieftină încât această ţară are şanse să devină fabrica lumii, aşa cum a fost cândva China.

Demonetizarea şoc ordonată de guvernul lui Narendra Modi în lupta contra economiei subte­rane şi a corupţiei blo­chează sectoare importante ale economiei Indiei.

Despre cea mai mare democraţie a lumii se spune acum că este economia cu cea mai rapidă  încetinire din lume. Despre înce­tinirea Chinei, despre bulele care se dezvoltă periculos pe diferite pieţe de acolo şi cum perturbă acestea creş­terea economiei globale s-a scris mult.

Iar Africa de Sud, cel mai nou membru al clubului BRIC(S) şi cel mai in­dustrializat stat de pe con­tinental african, îşi aşteaptă retro­gra­darea la statutul de economie „junk“. Re­du­cerea ratin­gului de ţară sub pragul „investment grade“ ar fi prima din ultimii 16 ani şi ar aduce Africa de Sud în acelaşi grup cu Rusia şi Indonezia.

De altfel, in­ves­titorii consideră că  eco­nomia africană este mai riscantă decât a Rusiei, no­tează Bloomberg. 

Activitatea economică din Brazilia s-a comprimat cu 0,8% în trimestrul III în raport cu tri­mestrul ante­rior, potrivit indi­celui IBC-Br index, care ia în consi­derare evoluţiile din agri­cul­tură, industrie şi servicii. Rezultatul alimentează pesi­mismul că recesiunea care durează deja de doi ani nu se va termina prea curând, scrie Reuters.

În al doilea trimestru, PIB-ul s-a retras cu 0,4%. Această recesiune este cea mai dură din ultimele opt decenii. Rece­siunea a lăsat 12 milioane de persoane fără loc de muncă şi a ajutat la acumularea unor tensiuni care au dus la alungarea de la conducerea ţării a preşedintei Dilmei Rousseff în august.

Demonstraţiile antiausteritate au zguduit săptămâna trecută oraşul Rio de Janeiro, sute de angajaţi la stat cerând guvernului local să renunţe la legislaţia prin care sunt reduse salariile şi beneficiile.

În India este în plină desfăşurare o criză de cash. Guvernul a interzis folosirea bancnotelor de 500 şi 1.000 de rupii. Indienii iau cu asalt băncile şi oficiile poştale pentru a-şi schimba banii ilegali înainte de termenul limită de 30 decembrie. Însă  planul de demo­netizare, care ar trebui să descu­rajeze evaziunea şi contrafacerea, loveşte dur în firmele de microfi­nan­ţare care acordă creditare per­soanelor sărace şi margi­na­lizate, potrivit revistei Quartz. În prezent în India funcţio­nează circa 60.000 de astfel de firme, care au 40 de mili­oane de clienţi. Sectorul a crescut cu 60% în anii fiscali 2015 şi 2016, până la echivalentul a 8 mld. dolari. „Ratele sunt colectate săptămânal, iar sumele colectate se prăbuşesc pentru că agenţii nu mai pot primi bancnotele acum ilegale. Dacă situaţia continuă aşa, va creşte constant numărul celor în default“, explică Chandrasekhar Ghosh, preşedintele firmei de microfinanţare Bandhan. Partea bună este că persoanele fără conturi bancare va trebui să-şi deschidă conturi pentru a efectua tranzacţii prin canalele formale.

Ofensiva guvernului contra economiei subterane nu putea veni într-un moment mai rău pentru fermieri. Acum aceştia nu pot strânge suficient cash pentru a cumpăra seminţele şi soluţiile de fertilizare de care au nevoie pentru recolta de iarnă. Comunităţile rurale, care abia şi-au revenit după  doi ani de secetă, au cel mai mult de suferit, notează Reuters.

„Rămânem fără timp deoarece mai avem doar 10-15 zile pentru a planta cereale precum grâul“, se plânge un fermier.

India are 263 de milioane de fermieri, iar majoritatea lor trăiesc într-o economie a cash-ului. Ofensiva lui Modi a scos dintr-un foc din circulaţie 86% din bani. Mulţi dintre fermieri locuiesc la mare departare de centrele la care pot schimba banii vechi.

De asemenea, ofensiva cotra evaziunii perturbă sever aprovizionarea cu produse a oraşelor. Antreprenorii nu au cu ce să-i plătească pe lucrători, care nu-şi mai fac treaba. Afacerile sunt îngheţate.

Bancheri precum Pranjul Bhandari, de la HSBC India, avertizează  că  demonetizarea, deşi un lucru bun pe termen lung, riscă să încetinească pe termen scurt economia. PIB-ul  a crescut cu 7% în trimestrul doi.

bogdan.cojocaru@zf.ro