Business Construct

Dezvăluiri la aproape două luni după inaugurare. Cum a arătat desfăşurarea de forţe din spatele construcţiei Podului de la Brăila? Alessandro Minniti, responsabil de proiect: „A fost cu siguranţă cel mai provocator pod la construcţia căruia am lucrat până acum“

Lucrările la podul suspendat de la Brăila au început pe 21 decembrie 2018 şi au presupus o valoare totală de 2,6 miliarde de lei.

Lucrările la podul suspendat de la Brăila au început pe 21 decembrie 2018 şi au presupus o valoare totală de 2,6 miliarde de lei.

Autor: Alina-Elena Vasiliu

07.10.2023, 00:07 133

Podul suspendat de la Brăila a fost dat în folosinţă la începutul lunii iulie, montarea sa fiind un proces care a durat mai puţin de un an Construcţia s-a realizat printr-un contract de proiectare şi execuţie realizat de o asociere italiano-japoneză formată din Webuild (fosta Astaldi) şi IHI Infrastructure Systems La mai puţin de o lună de la inaugurare, au fost semnalate primele probleme cu privire la stabilitatea podului şi la calitatea asfaltului, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, precizând, la începutul lunii septembrie, că au fost verificate 50.000 de şuruburi, dintre care 100 nu erau strânse la maximum.

Peste 1.300 de oa­meni, 100 de furni­zori şi 18.000 de fire de oţel – este un rezumat în cifre al desfăşurării de forţe care a stat în spatele procesului de construcţie a podului suspendat de la Brăila, cel mai mare proiect recent de infrastructură inau­gurat în România. Pentru Webuild, liderul asocierii care a fost responsabilă de realizare, acesta a fost unul dintre cele mai complexe proiecte de până acum.

„Peste 1.350 de muncitori şi de ingineri, angajaţi direct sau indirect, au fost implicaţi (în construcţia podului de la Brăila – n. red.) de la începutul exe­cu­ţiei. În ceea ce priveşte aprovi­zio­narea, acolo am lucrat cu 100 de furnizori“, spune Alessandro Minniti, deputy project manager în cadrul Webuild.

Proiectul de construcţie nu a fost lipsit de provocări, explică el, ba chiar a urcat în topul celor mai provocatoare pentru ingine­rul care are la activ numeroase alte lucrări majore de infra­structură. „Doar ca un exemplu pot aminti activităţile referitoare la instalarea cablurilor princi­pale: peste 18.000 de fire de oţel cu o lungime totală de 38.000 de kilometri – aproape cât lungi­mea circumferinţei Pământului (de 40.075 km – n. red.) – au fost desfăşurate două câte două în aproximativ patru luni.“

O altă activitate impresio­nantă a fost instalarea punţii de oţel, pentru care 21.000 de tone de piese produse în şantierul naval Brăila au fost transportate la locul construcţiei cu două utilaje speciale şi ridicate în poziţia lor finală cu un alt utilaj extrem de complex, pentru a fi instalate direct pe cablurile principale. „După părerea mea, acest proiect este unul extraordinar în primul rând datorită Dunării, al doilea cel mai lung fluviu din Europa, cu o lăţime de aproximativ un kilometru în zona Brăilei. Doar cu ajutorul unui pod suspendat ar fi putut fi traversat acest fluviu. Acum că podul a fost finalizat, peisajul alcătuit de pod şi de Dunăre este cu adevărat unic“, adaugă Alessandro Minniti.

Din portofoliul său fac parte mai multe poduri în construcţia cărora s-a implicat de-a lungul anilor, în diferite părţi ale lumii – de la Italia până la Tunisia şi chiar Australia. Fiecare a venit cu metode diferite de lucru, în funcţie de specificul zonei şi de condiţii.

„Podul de la Brăila a fost cu siguranţă, până acum, cel mai provocator pod la construcţia căruia am lucrat, datorită complexităţii activităţilor pe care le-am desfăşurat pentru a implementa acest proiect amplu de infrastructură.“

Podul suspendat de la Brăila a fost dat în folosinţă la începutul lunii iulie, montarea sa fiind un proces care a durat mai puţin de un an. De supervizarea lucrărilor s-a ocupat grupul Egis, prin firma Italrom Inginerie Internaţională. Podul a fost deschis pe 6 iulie 2023, după o perioadă de proiectare şi execuţie de cinci ani. Cu o lungime de 1.974 de metri, Podul Brăila este cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea cel mai mare pod suspendat din Europa. Podul Brăila este astfel punct de trecere a Dunării şi leagă oraşul Brăila, în partea de est a României, cu regiunea Tulcea, pe malul opus al fluviului. Construcţia s-a realizat printr-un contract de proiectare şi execuţie realizat de o asociere italiano-japoneză formată din Webuild (fosta Astaldi) şi IHI Infrastructure Systems.

La mai puţin de o lună de la inaugurare, au fost semnalate primele probleme cu privire la stabilitatea podului şi la calitatea asfaltului, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, precizând, la începutul lunii septembrie, că au fost verificate 50.000 de şuruburi, dintre care 100 nu erau strânse la maximum.

Acesta este al treilea pod peste Dunăre construit integral pe teritoriul României, după Cernavodă şi Giurgeni-Vadu Oii. Tot peste Dunăre s-a mai construit după 1989 şi podul de la Calafat-Vidin, însă acesta a fost construit în colaborare cu statul bulgar. Lucrările la podul de la Brăila au început pe 21 decembrie 2018 şi au presupus o valoare totală de 2,6 miliarde de lei, incluzând şi drumurile de acces, finanţare obţinută în mare parte din fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), dar şi din bugetul de stat.

 

România, o ţară-cheie

Webuild este unul dintre cei mai mari constructori prezenţi pe piaţa din România după cifra de afaceri, doar în 2022 câştigând proiecte de infrastructură cu o valoare cumulată de peste 2,2 miliarde de euro, pentru realizarea cărora vor fi implicaţi - direct şi indirect - peste 43.000 de oameni în următorii ani, potrivit datelor transmise de reprezentanţii companiei în primăvara acestui an.

În raportul financiar aferent primului semestru din 2023, reprezentanţii Webuild notează că „România arată progrese în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii de transport, deşi există loc de îmbunătăţire în alte domenii relevante pentru activitatea grupului Webuild“, precum emisiile de CO2 generate de producţia de ciment sau calitatea transportului public.

Cele mai importante proiecte de infrastructură în care Webuild este implicată în România în acest moment sunt loturile 3 şi 5 din autostrada Sibiu-Piteşti, loturile 3 şi 4 din linia de cale ferată Caransebeş-Timişoara-Arad, linia de cale ferată Cluj-Bihor şi altele. Aceste contracte cântăresc greu în valoarea totală a portofoliului Webuild, care mai derulează lucrări şi în Franţa, Polonia, dar şi state din Orientul Mijlociu, Asia şi chiar Australia.

În România, italienii au construit, printre altele, magistrala 5 de metrou din Bucureşti, către Drumul Taberei, şi au mai fost implicaţi în proiectul autostrăzii A3, pe tronsonul dintre Chiţani şi Iernut.

Webuild Spa Milano Sucursala România Bucureşti a realizat în 2022 o cifră de afaceri de peste 1,5 miliarde de lei şi un profit net de 18,7 milioane de lei, având un număr mediu de 800 de angajaţi, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO