Bancherii şi guvernanţii, către antreprenori: Să obţineţi cât mai mult profit şi să investiţi şi în resursele umane! Economia este rezilientă, iar antreprenorii au făcut faţă provocărilor. Creşterea educaţiei economice şi financiare are un rol important în rezilienţa mediului economic

♦ Deosebirea dintre un antreprenor educat financiar ÅŸi un antreprenor care nu dispune de această educaÅ£ie financiară este că cel educat financiar face ca banii să lucreze pentru el, devenind independent financiar, pe când antreprenorul fără educaÅ£ie financiară munceÅŸte pentru bani ÅŸi devine dependent financiar â™¦ Există o percepÅ£ie în mediul de afaceri românesc că cele mai bune surse de finanÅ£are sunt creditul acÅ£ionar ÅŸi creditul comercial, însă acestea sunt capcane, care pot fi o soluÅ£ie pe termen scurt â™¦ Sistemul financiar-bancar poate acorda un suport preÅ£ios dezvoltării activităţii antreprenoriale din România, reiese din dezbaterile de la conferinÅ£a de prezentare a proiectului privind creÅŸterea educaÅ£iei financiare a antreprenorilor.

Economia românească este rezilientă şi antreprenorii au făcut faţă provocărilor de până acum. Iar educaţia financiară are un rol foarte important în rezilienţa mediului economic. Aceasta este una dintre concluziile conferinţei de prezentare a proiectului privind creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor din România, derulată ieri la BNR.

Educaţia financiară a antreprenorilor din România a fost tema care i-a adus ieri la aceeaşi masă pe bancheri de la BNR şi de la Asociaţia Română a Băncilor (ARB), reprezentanţi ai guvernului, reprezentanţi ai mediului academic, alături de reprezentanţi ai mediului de business.

„Este foarte important să înţelegem că educaţia financiară are un rol foarte important în rezilienţa mediului economic. În condiţiile unui mediu economic, politic, extern foarte complex, România demonstrează că este la al treilea an de creştere economică şi există o stabilitate a sistemului financiar. Acest lucru este posbil pentru că economia românească este rezilientă, pentru că antreprenorii au făcut faţă provocărilor de până acum. Vă urez să obţineţi cât mai mult profit şi să investiţi acest profit şi în resursele dvs. umane, care vă fac să menţineţi aceste businessuri!“, a declarat ieri Bogdan Neacşu, preşedintele ARB.

El susţine că acum este o situaţie total diferită faţă de cea existentă în urmă cu 15 ani, când a apărut criza financiară şi economică mondială. „O spun prin prisma experienţei pe care am trăit-o şi în 2008-2010 când întâlneam antrepenorii care pur şi simplu puneau cheile pe masă, lucru pe care nu îl mai întâlnim astăzi. Dimpotrivă, acum vedem antreprenori care fac eforturi - şi nu spun eforturi în sens de supravieţuire - fac eforturi pentru a găsi noi posibilităţi de a dezvolta afecerea lor, ceea ce înseamnă un nivel de educaţie sporit faţă de acele momente. Lucrurile acestea ne fac să fim mai ambiţioşi şi încrezători în faptul că ceea ce facem şi prin acest program ne va duce şi spre acest deziderat de a asigura un mediu al antreprenorilor rezilient şi care să privească în continuu dezvoltarea. Acest lucru înseamnă evident resurse financiare pe care şi antreprenorii trebuie să le aloce pentru aşa ceva.“

Două dintre vulnerabilităţile structurale cu care se confruntă stabilitatea financiară din România - gradul foarte scăzut de intermediere financiară şi nivelul necorespunzător al sănătăţii financiare a firmelor ñ pot fi asociate, într-o bună măsură, nivelului modest de educaţie financiară a antreprenorilor, după cum a spusEugen Nicolăescu, viceguvernator al BNR.

„Unul dintre marile dezavantaje pentru antreprenorii români este că nu au la îndemână cunoştinţe şi/sau informaţii esenţiale cu privire la instrumentele şi soluţiile care le pot face afacerile mai eficiente, inovative, mai uşor adaptabile. Într-un cadru concurenţial atât de intens precum cel din prezent, astfel de elemente pot face diferenţa între menţinerea unei firme pe piaţă şi dispariţia acesteia, între continuarea activităţii la un nivel de subzistenţă şi dezvoltarea sustenabilă, inclusiv prin extinderea pe pieţe regionale şi internaţionale“, a completat reprezentantul BNR.

Antreprenorii sunt cei care pot planifica astăzi ziua de mâine, dar care au şi puterea să o construiască. Iar talentul şi imaginaţia antreprenorilor români au fost de nenumărate ori confirmate de poveştile de succes care au surprins atât pieţele interne, cât şi pe cele externe, aminteşte Nicolăescu.

Educaţia financiară trebuie susţinută, dar oamenii de afaceri au nevoie de aceeaşi implicare şi din partea statului, mai ales în ceea ce priveşte morile de vânt cu care se luptă antreprenorii zilnic, respectiv infrastructura digitală, digitalizarea serviciilor publice.

Pe de altă parte, există o percepţie în mediul de afaceri românesc că cele mai bune surse de finanţare sunt creditul acţionar şi creditul comercial. Însă, acestea sunt capcane, care pot fi o soluţie pe termen scurt, conform discuţiilor din cadrul conferinţei.

Eugen Nicolăescu,  viceguvernator al BNR

► Economiştii studiază fenomenul antreprenoriatului de peste un secol şi au arătat că marile îmbunătăţiri la nivelul societăţii sunt datorate spiritului creator, curajului şi flerului antreprenorilor.

â–º Antreprenorii sunt cei care pot planifica astăzi ziua de mâine, dar care au ÅŸi puterea să o construiască. Antreprenorii sunt în viziunea noastră foarte importanÅ£i.

â–º Talentul ÅŸi imaginaÅ£ia antreprenorilor români au fost de nenumarate ori confirmate de poveÅŸtile de succes care au surprins atât intern, cât ÅŸi pe pieÅ£ele externe.

â–º Proiectul „Antreprenoriat de top“ este foarte ambiÅ£ios.  Am încredere că vom reuÅŸi dacă vom colabora ÅŸi dacă vom acÅ£iona împreună.

â–º Proiectul „Antreprenoriat de top“ este gândit ÅŸi se va derula pe patru direcÅ£ii. O direcÅ£ie este creÅŸterea alfabetizării financiare a firmelor prin dezvoltarea cunoÅŸtinÅ£elor financiare, îmbnătăţirea comportamentului financiar, dar ÅŸi prin ameliorarea atitudinii financiare. Un sondaj recent al OECD din 2022 arată că în România numai 59% din firmele analizate au declarat că au încredere să apeleze la bănci sau la alte instituÅ£ii similare. O a doua direcÅ£ie a proiectului pune accentul pe creÅŸterea incluziunii financiare în rândul companiilor. DirecÅ£ia a treia vizează utilizarea mai amplă a produselor ÅŸi serviciilor financiare. A patra direcÅ£ie a proiectului vizează îmbunătăţirea nivelului de digitalizare a activităţii financiare ÅŸi de afaceri.

â–º Analizele efectuate de BNR arată că pe lângă exemplele de urmat există oportunitatea de a îmbunătăţi educaÅ£ia financiară a antreprenorilor ÅŸi de a promova companiile cu capital autohton care s-au dovedit competitive.

â–º CreÅŸterea educaÅ£iei financiare este un proiect comun. Este importantă ÅŸi necesară conÅŸtientizarea vulnerabilităţilor pentru a îmbunătăţi comportamentele.

â–º Două din vulnerabilităţile structurale cu care se confruntă stabilitatea financiară din România, respectiv gradul foarte scăzut de intermediere financiară ÅŸi nivelul necorespunzător al sănătăţii financiare a firmelor, aceste vulnerabilităţi pot fi asociate în bună măsură nivelului modest de educaÅ£ie financiară a antreprenorilor.

â–º Sondaje recente ale OECD privind alfabetizarea financiară a IMM-urilor arată că deÅŸi ne plasăm în multe privinÅ£e peste media ţărilor din regiune nivelul educaÅ£iei financiare din România rămâne scăzut faţă de nivelul european. ÃŽn acest context, unul din marile dezavantaje ale antreprenorilor români este că nu au la îndemână cunoÅŸtiinÅ£e ÅŸi/sau informaÅ£ii esenÅ£iale privind instrumentele ÅŸi soluÅ£iile care le pot face afacerile mai eficiente, inovative, mai uÅŸor adaptatbile.

â–º ÃŽntr-un cadrul concurenÅ£ial atât de intens ca cel din prezent, astfel de elemente pot face diferenÅ£a între menÅ£inerea unei firme pe piaţă sau dispariÅ£ia ei, între continuarea activităţii la nivel de subzisenţă sau dezvoltarea sustenabilă, inclusiv prin extinderea pe pieÅ£e regionale ÅŸi internaÅ£ionale.

â–º Proiectul privind antreprenorii propune dezvoltarea educaÅ£iei economice ÅŸi financiare a antreprenorilor într-o manieră corerentă cu cea din UE ÅŸi OECD. Aderarea României la OECD este unul din obiectivele strategice ale României. Procesul aderării prespupune ÅŸi consolidarea educaÅ£iei financiare a antreprenorilor

Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB)

â–º Este foarte important să înÅ£elegem că educaÅ£ia financiară are un rol foarte important în rezilienÅ£a mediului economic. ÃŽn condiÅ£iile unui mediu economic, politic, extern foarte complex, România demonstrează că este la al treilea an de creÅŸtere economică - ÅŸi cred că mulÅ£i nu se aÅŸteptau să se înregistreze aceste rezultate - ÅŸi există o stabilitate a sistemului financiar.

â–º Solvabilitatea sistemului bancar este peste 22%, lichiditatea în sistemul bancar este foarte bună, nivelul ratei de neperformanţă este pe un trend descrescător, fiind sub sub 3%. Acest lucru este posibil pentru că economia românească este rezilientă, pentru că antreprenorii au făcut faţă provocărilor de până acum.

â–º Acum este o situaÅ£ie total diferită faţă de cea existentă în urmă cu 15 ani, când a apărut criza financiară ÅŸi economică mondială. O spun prin prisma experienÅ£ei pe care am trăit-o ÅŸi în 2008-2010 când întâlneam antrepenorii care pur ÅŸi simplu puneau cheile pe masă, lucru pe care nu îl mai întâlnim astăzi. Dimpotrivă, acum vedem antreprenori care fac eforturi - ÅŸi nu spun eforturi în sens de supravieÅ£uire - fac eforturi pentru a găsi noi posibilităţi de a dezvolta afacerea lor, ceea ce înseamnă un nivel de educaÅ£ie sporit faţă de acele momente. Ce înseamnă acest lucru? ÃŽnseamnă implicare în tot ceea ce înseamnă adoptarea principiilor de analiză financiară, de studii economice, dar ÅŸi maniera în care se translatează toate aceste lucruri la nivel de management al antreprenorilor.

â–º Lucrurile acestea ne fac să fim mai ambiÅ£ioÅŸi ÅŸi încrezători în faptul că ceea ce facem ÅŸi prin acest program ne va duce ÅŸi spre acest deziderat de a asigura un mediu al antreprenorilor rezilient ÅŸi care să privească în continuu dezvoltarea. Acest lucru înseamnă evident resurse financiare pe care ÅŸi antreprenorii trebuie să le aloce pentru aÅŸa ceva.

â–º Probabil că în anumite zone suntem la început în ceea ce priveÅŸte nivelul de înÅ£elegere apropo de traininguri ÅŸi de programe de specializare a personalului.

â–º Pot să vă spun că din experienÅ£a din zona bancară, ARB realizează astfel de programe pentru a ne educa propriii angajaÅ£i. Acum înÅ£eleg că avem o temă în plus pentru a dezvolta acest program. De ce? Pentru că noi considerăm că acest rol de consiliere în faÅ£a antreprenorilor ÅŸi în faÅ£a luării unei decizii de finanÅ£are este unul foarte, foarte important.

â–º Åži ne face să credem că este bine să investim în primul rând în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea propriului personal, dar ÅŸi în ceea ce înseamnă dezvoltarea antreprenorului care stă în faÅ£a noastră ÅŸi încearcă să acceseze tot felul de programe ÅŸi servicii bancare.

â–º Sunt foarte pozitiv că acest program îşi va atinge obiectivele, dar acest lucru nu se poate fără o implicare a noastră indiferent de cine vorbim ñ că vorbim de mediul bancar, că vorbim de BNR, dar ÅŸi celelalte medii academice, dar ÅŸi antreprenorii care ne-am bucura să adere în mare măsură la aceste programe pentru că nu fac altceva decât să sprijine dezvoltarea economiei româneÅŸti în continuare.

Lucian-Ioan Rus, secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului ÅŸi Turismului:

â–º EducaÅ£ia financiară s-a conturat în ultimul deceniu ca o necesitate din ce în ce mai acută, mai ales la nivelul societăţilor aflate în curs de dezvoltare.

â–º Fie că discutăm la nivel individual sau antreprenorial, toate demersurile de îmbunătăţire a nivelului de înÅ£elegere a produselor financiare, conceptelor ÅŸi riscurilor cu scopul de instruire ÅŸi formare trebuie susÅ£inute ÅŸi încurajate.

â–º La nivelul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului ÅŸi Turismului, în cadrul procesului de optimizare a accesării PNRR, a fondurilor europene ÅŸi fondurilor guvernamentale dedicate sprijinirii înfiinţării ÅŸi dezvoltării

â–º IMM-urilor, pe lângă susÅ£inerea tuturor procedurilor ÅŸi reformelor necesare îndeplinirii jaloanelor asumate, avem în 2023 noi ediÅ£ii pilot ale programelor comerÅ£ ÅŸi servicii ÅŸi microindustrializare care au ca obiectiv susÅ£inerea investiÅ£iilor, creÅŸterea competitivităţii IMM-urilor în aceste sectoare precum ÅŸi încurajarea digitalizării, transformării verzi a acestora, respectiv promovarea producÅ£iei interne a conceptului Fabricat în România.

â–º Prin intermediul proiectului SIPOCA 716 se dezvoltă platforma digitală a IMM-urilor, platforma IMM Mentor. Primul pilon al acesteia are componenÅŸa de educaÅ£ie ÅŸi de formare antreprenorială.

Florian Neagu, director, Direcţia stabilitate financiară, BNR

â–º La programele cu finanÅ£are de la stat se observă că sprijinul autorităţilor este substanÅ£ial, însă sprijinul trebuie să fie Å£intit pentru că dacă încerci să ajuÅ£i pe toata lumea - aÅŸa cum ne arată nouă cifrele în România că se întâmplă - exista riscul să risipeÅŸti resursele care ÅŸi aÅŸa sunt limitate.

â–º Când ne uităm la modul în care au fost sprijinite prin programe guvernamentale firmele din România vedem că toate sectoarele au primit bani, industrie, comerÅ£, turism, servicii. Absolut toată lumea a primit resurse ÅŸi eficienÅ£a lor poate ridica unele semne de întrebare.

â–º Atunci când nu există politici economice ale autorităţilor care să orienteze resursele financiare către acele domenii considerate critice sau care să reprezinte viziunea de dezvoltare a ţării atunci exista acest risc de a-ajuta pe toata lumea, iar în final - mai ales în cazul României, care are resurse financiare limitate, fiind singura Å£ară din UE în procedură de deficit bugetar excesiv -, există acest risc ca resursele să fie subutilizate.

Florin Jianu, presedinte, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

â–º ExperienÅ£a antreprenorială este de peste 20 de ani. Este bine, dar ÅŸi mai puÅ£in bine. Dacă ne uităm la cum arată antreprenoriatul pe alte pieÅ£e dinamica este mult mai mare, companiile sunt făcute, puse pe burse, listate ÅŸi duse mai departe.

â–º EducaÅ£ia financiară, atât în rândul antreprenorilor, angajaÅ£ilor, cât ÅŸi în rândul populaÅ£iei cred că este cheia reuÅŸitei unei societăţi.

â–º Antreprenorii români acÅ£ionează la nivel local, nici măcar la nivel regional sau naÅ£ional. Circa 98% dintre companiile din România nu investesc niciun leu în ceea ce înseamnă activităţile de training, de susÅ£inere a exportului. Aici, Ministerul Economiei ar trebui să vină cu soluÅ£ii de echilibrare a acestei situaÅ£ii pentru că este cvasi de înÅ£eles, în rândul întreprinderilor mici ÅŸi mijlocii este mai greu să Å£ină pasul cu modificările sau de a realiza ÅŸi alte tipuri de activităţi.

â–º Profilul antreprenorului român arată că în marea majoritate sunt bărbaÅ£i, cu o vârstă medie de 50 de ani, ceea ce ar trebui să ne spună câteva lucruri cu privire la nivelul de educaÅ£ie, la felul în care provoacă riscurile, felul în care integrează cercetarea, inovarea, digitalizarea în modul în care lucrează în propriile companii. Este un lucru pozitiv privind studiile, faptul că este inginer în marea majoritate a cazurilor. ÃŽn opinia mea inginerii schimbă lumea ÅŸi am văzut că au o minte aÅŸezată ÅŸi contribuie la valoare adăugată a acestei lumi.

â–º Ultima calitate din profilul antreprenorului este faptul că este conservator. Poate fi bună sau mai puÅ£in bună.

â–º ÃŽntreprinzătorii sunt preocupaÅ£i de ceea ce înseamnă inflaÅ£ia, scăderea cererii interne în acest an versus incertitudinile evoluÅ£iilor viitoare. Cred că trebuie să lucrăm puÅ£in la încredere pentru că doi din 10 întreprinzători consideră evoluÅ£iile viitoare ca fiind pozitive. Am avut ani în care treceam de jumătate privind încrederea.

Repere ale educaţiei financiare a antreprenorilor din România

Gabriela Folcut, director executiv, ARB

â–º ÃŽn România gradul de intermediere financiară este de 25,5% calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, fiind la mai puÅ£in de o treime de media europeană de 89%. Din păcate, gradul de intermediere financiară a scăzut în ultimii 13 ani cu 15 puncte procentuale. Această scădere evident că are ca influenţă creÅŸterea PIB ÅŸi s-a întâmplat în pofida faptului că la nivel de sold creditul neguvernamental a crescut ÅŸi  s-a înregistrat o viteză foarte mare de reînnoire a creditelor noi.

â–º ÃŽn perioada ianuarie 2020 - iulie 2023 volumul de credite noi acordate de băncile din România populaÅ£iei ÅŸi companiilor s-a cifrat la aproape 400 mld. lei, în creÅŸtere cu 5 puncte procentuale peste nivelul soldului creditului neguvernamental de la luna iulie 2023.

â–º Practic în trei ani ÅŸi jumătate am asistat la credite noi echivalente cu soldul creditului neguvernamental.

â–º ÃŽnsă, pentru a analiza evoluÅ£ia creditării trebuie să avem în vedere factorii care influenÅ£ează acest aspect ÅŸi pornim de la situaÅ£ia economică în plan naÅ£ional ÅŸi în plan internaÅ£ional, implicit situaÅ£ia războiului din Ucraina, stabilitatea sistemului bancar, lichiditatea ÅŸi rata de neperformanţă. ÃŽntre factorii care urmează sunt evident cadrul legislativ ÅŸi de reglementare, avem în vedere totodată ÅŸi resursele, maturitatea resurselor atrase care sunt ulterior intermediate în activitatea de creditare, nivelul inflaÅ£iei, al dobânzilor ÅŸi evoluÅ£ia cursului de schimb, digitalizarea versus birocraÅ£ia. ÃŽn continuare sunt aspecte care pot fi îmbunătăţite ÅŸi pe această zonă. Am lăsat intenÅ£ionat la final cei doi factori care ne preocupă în discuÅ£ia de astăzi, unul este capacitatea clienÅ£ilor de a se împrumuta, aici vorbim de persoane fizice ÅŸi de persoane juridice, ÅŸi educaÅ£ia financiară.

Daniela Bodîrcă, preşedinte Asociaţia Societăţilor Financiare din România

â–º Există o percepÅ£ie în mediul de afaceri românesc că cele mai bune surse de finanÅ£are sunt creditul acÅ£ionar ÅŸi creditul comercial. Acestea sunt capcane, care pot fi o soluÅ£ie pe termen scurt, dar pentru o creÅŸtere sutenabilă ÅŸi pentru rezilienţă aceste singure surse pot să ducă compania într-un impas. Iar antreprenorul, dacă a pus resurse ÅŸi chiar propria viaţă în acea afacere, poate să piardă peste noapte totul.

â–º  Un antreprenor educat are o perspectivă diferită asupra surselor prin care îşi poate seta compania, dezvolta compania, extinde compania.

â–º Credem că există o corelaÅ£ie directă între educaÅ£ia financiară ÅŸi nivelul de intermediere financiară.

â–º ÃŽn acest sens, acest proiect în care credem, aduce element de noutate în plus faţă de eforturile care s-au făcut în mediul public ÅŸi privat în ultimiii 10-15 ani, în sensul în care pentru acest subiect sunt puse la comun resurse într-o manieră eficientă.

â–º Se are în vedere o abordare la nivel naÅ£ional cu accentuarea acelor zone care trebuie tratate. Vor fi puse împreună elementele din zona academică cu cele din zona de acÅ£iune concretă, inclusiv mediul financiar-bancar, iar împreună ne vom prezenta în faÅ£a jucătorilor din economie, cu precădere antreprenori români, cu un mesaj de sprijin, de ajutor în a creÅŸte nivelul de educaÅ£ie pentru că noi credem profund că prin educaÅ£ia financiară.

Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM

â–º Ce sistem îşi poate lua rolul de a face această educaÅ£ie financiară a antreprenorilor? Eu am ajuns la concluzia după patru ani în care economia României ÅŸi economia mondială s-a confruntat cu pandemie ÅŸi război că rolul cel mai important îl are sistemul financiar-bancar.

â–º Noi am început în 2019 ÅŸi una din ÅŸapte firme era bancabilă. Am închis anul 2022 cu una din două firme bancabile. La sfârÅŸitul anului 2019, începutul anului 2020, 25% dintre IMM-uri apelau la creditul bancar, restul se autofinanÅ£au sau mergeau pe creditul furnizor.

â–º Am închis programul IMM Invest anul trecut cu 52% dintre IMM-uri care accesează creditul bancar.

â–º Antreprenorul cu educaÅ£ie financiară face că banii să lucreze pentru el, pe când antreprenorul fără educaÅ£ie financiară munceÅŸte pentru bani. DiferenÅ£a dintre cei doi este că primul devine independent financiar, iar cel care nu dispune de educaÅ£ie financiară munceÅŸte pentru bani ÅŸi devine dependent financiar.

â–º ÃŽn această perioadă mediul bancar a contribuit foarte mult la educarea financiară. La sfârÅŸitul anului 2019, din total credit pe sistemul naÅ£ional, trei pătrimi era creditul furnizor, doar o pătrime era creditul bancarAnul trecut în România erau 34% firme cu capital negativ, în anul 2019 procentul era undeva la 42-43%. La sfârÅŸitul anului 2022, practic din total credit, 50% este credit bancar, 50% este credit comercial. Toate acestea au dus la un impact pozitiv în economie.

â–º Pe IMM Invest, 1 leu garantat de statul român a adus în economie taxe, contribuÅ£ii ÅŸi impozite de 12 lei. Prin această educaÅ£ie financiară, România poate să reuÅŸească să închidă anul cu cea mai mare creÅŸtere economică, 2,2%, faţă de Ungaria care are scădere 0,3%, Polonia 2,1% ÅŸi Zona Euro care este undeva la 1,3%, iar pentru anul viitor prognoza FMI este de o creÅŸtere economică de 3,8%, Polonia ÅŸi Cehia undeva până în 2%, iar Zona Euro undeva la 1,7%.

Cosmin Cosma, preşedinte, Asociaţia Română de Fintech

â–º Reprezint AsociaÅ£ia Română de Fintech, prin urmare reprezint o asociaÅ£ie de antreprenori. Noi, antreprenorii, avem trei caracteristici pe care trebuie să le aveÅ£i în vedere atunci când interacÅ£ionaÅ£i cu noi. Suntem foarte pragmatici. Discutăm de un duÅŸ rece atunci când vorbim de acest raport DESI (Digital Economy and Society Index), dar cel mai mare duÅŸ rece este atunci când numeri actele de care ai nevoie ca să iei un credit la IMM Invest ÅŸi cât anume trebuie să printezi pentru acel IMM Invest. O altă caracteristică pe care o avem noi este că suntem încrezători, avem credinţă în viitor ÅŸi nu ne plângem. Cea de-a treia caracteristică pe care o avem este aceea că suntem contrarieni, disruptivi. Acest lucru înseamnă că de fapt noi vedem aici că problema nu este educaÅ£ia financiară sau educaÅ£ia de digitalizare. Este ca ÅŸi cum te-ai duce într-un sat ÅŸi ai spune că oamenii aceÅŸtia nu ÅŸtiu să cureÅ£e portocale.

â–º ÃŽn raportul acesta DESI de pe 2022 sunt două lucruri care ne trag cel mai mult în jos, respectiv integrarea tehnologiilor digitale, unde doar 17% dintre IMM-uri schimbă electronic date între ele sau cu băncile, pentru că nu avem infrastructura unui asemenea schimb de date, iar al doilea element care ne duce mai jos decât Bulgaria ÅŸi Grecia sunt serviciile publice digitale.

â–º Dacă noi discutăm acum despre digitalizarea sistemului de afaceri din România, în momentul acesta băncile au făcut un progres major prin directiva europeană de plăţi ÅŸi oferă interfeÅ£e de open banking.

Emanuela Savu, director general, Institutul Bancar Român

â–º ÃŽn contextul digitalizării activităţii din sistemul financiar-bancar, profesioniÅŸtii din bănci vor trebui să deÅ£ină noi competenÅ£e digitale, să se readapteze continuu la mediul în schimbare.

â–º ÃŽn acest sens IBR organizează seminarii cu tematici noi încă din pandemie, seminarii ÅŸi conferinÅ£e online. Pot să participe toÅ£i profesioniÅŸtii din toată Å£ara pe teme precum cyber security, digitalizarea, inteligenţă artificială ÅŸi machine learning, digital finance, ESG, green finance.

â–º Misiunea Institutului Bancar Român este sprijinirea comunităţii financiar-bancare cu programe de training specializat în scopul creÅŸterii competenÅ£elor profesionale ale resursei umane din acest sector de activitate cu impact direct asupra profitabilităţii industriei, îmbunătăţirii relaÅ£iei bancă-client ÅŸi a creÅŸterii gradului de intermediere financiară ÅŸi a nivelului de incluziune financiară în România.

Ioan Deac, preÅŸedinte, Compa Sibiu

â–º Referitor la promovarea firmelor de succes din România ÅŸi nu numai, aÅŸ vrea să vă spun de la început că eu sunt reprezentantul unei firme mari. Compa Sibiu este o firmă cu 2.000 de salariaÅ£i aproximativ, o firmă cu istorie extraordinară, a trecut prin toate evenimentele importante din istoria României.

â–º Din păcate firmele mari nu sunt promovate. Noi nu beneficiem niciodată foarte clar de programele guvernamentale care se pun în practică. Toată lumea se concentrează pe firme mici ÅŸi mijlocii, IMM-uri. Cred că o firmă mare cum este Compa Sibiu ar trebui ÅŸi ea să intre în acelaÅŸi mod de promovare pentru că noi ca firmă mare suntem ÅŸi putem fi un pol de dezvoltare foarte serios în regiunea în care lucrăm, dat fiind faptul că noi lucrăm cu foarte multe IMM-uri pe care le ajutăm prin prisma contractelor ÅŸi relaÅ£iilor de afaceri pe care le avem să progreseze.

â–º Eu nu zic să fim protejaÅ£i, nu pretindem nimic în plus de la guvernanÅ£i, noi zicem să fim trataÅ£i la fel ca toată lumea. Din păcate nu suntem trataÅ£i în acelaÅŸi mod.

â–º Cred că suntem la fel de importanÅ£i ca IMM-urile pentru că 2.000 de salariaÅ£i înseamnă 2.000 de familii pe care noi le gestionăm.

â–º Mi-aÅŸ dori să se înÅ£eleagă faptul că eu care lucrez în domeniul auto sunt la fel de important pentru economia românească ca ÅŸi cei care lucrează în domeniul construcÅ£iilor, în domeniul IT. Este important ca anumite domenii să rămână favorizată, dar nu o viaţă întreagă.

â–º Nu consider corect ca în construcÅ£ii să se impoziteze într-un fel ÅŸi în industria auto în alt fel.

â–º Mi-aÅŸ dori foarte mult să fim trataÅ£i corecÅ£i pentru că nu poÅ£i fi la fel de competitiv dacă tu eÅŸti tratat într-un fel, iar alÅ£ii sunt trataÅ£i altfel. AÅŸ ruga pe această cale, pentru că sunt în mijlocul oamenilor de valoare din domeniul finanÅ£elor din România, aÅŸ ruga BNR pentru că este o instituÅ£ie de importanţă capitală pentru Å£ara noastră să se implice c-t poate mai mult în a sfătui instituÅ£iile de decizie din România pentru a se lua măsurile cele mai corecte. Degeaba ne împovărează pe noi cei care suntem firme mari, în modul acesta nu ne ajută să progressăm ÅŸi ne afectează într-un mod deosebit.

Radu Ciobanu, conf. univ. dr. Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE

â–º Nu poÅ£i să îţi finanÅ£ezi anumite nevoi pe termen lung, nevoia de investiÅ£ie, printr-o resursă pe termen scurt, un credit pe termen scurt pe care poÅ£i să îl accesezi mai repede. EÅŸti educat financiar, ÅŸtii că trebuie să accesezi un credit, dar abilitatea este cea care îţi spune pentru ce trebuie să-l foloseÅŸti.

â–º Totodată, vorbim despre necesitatea ca această abilitate financiară să se formeze în rândul antreprenorilor din România, lucru care este dificil pentru că înseamnă mentorat care trebuie făcut cu anumiÅ£i antreprenori tineri de către antreprenorii care au trecut prin anumite provocări când au dus businessurile lor la următorul nivel.

â–º ÃŽn momentul de faţă trăim într-un mediu de afaceri din ce în ce mai complex, ceea ce înseamnă că ÅŸi competenÅ£ele pe care trebuie să le aibă antreprenorii sunt complexe.

â–º Partea de competenţă financiară se leagă foarte mult de educaÅ£ia financiară antreprenorială. Nivelul de educaÅ£ie financiară a crescut în România în ultima perioadă, totuÅŸi una este să fii educat financiar, să ai cunoÅŸtinÅ£e pe diverse servicii ÅŸi produse bancare, de asigurare ÅŸi altceva este să fii abil financiar, să cunoÅŸti exact momentul în care să te foloseÅŸti de un produs financiar sau un produs de asigurare.

Vocea mediului academic

Nicolae Istudor, rectorul ASE BucureÅŸti

â–º Pe lângă faptul că trăim momente din punct de vedere economico-financiar destul de complexe, ÅŸtim foarte bine că un antreprenor bine pregătit nu poate să fie decât cel care are ÅŸi educaÅ£ie financiară.

â–º Rolul dezbaterilor este de a orienta antreprenorii, pe tinerii antreprenori, să se ghideze în viaţă după principii sănătoase economice astfel încât să poată să ducă la bun sfârÅŸit obiectivele pe care ÅŸI le propun la momentul înfiinţării afacerii.

â–º Un antreprenor nu poate să îşi realizeze obiectivele decât dacă are o pregătire foarte bună economico-financiară. O decizie sănătoasă, inclusiv din perspectiva realizării unor investiÅ£ii eficiente precum ÅŸi echilibrarea bugetului nu poate să se realizeze decât printr-o pregătire financiară foarte bună.

Tudorel Toader, rector, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din IaÅŸi

â–º EducaÅ£ia antreprenorială, educaÅ£ia financiară sunt componente absolut necesare în funcÅ£ionarea economiei de piaţă, în dezvoltarea societăţii pe toate palierele.

â–º  ÃŽncercăm dincolo de antreprenoriat ÅŸi educaÅ£ia financiară, care este din punctul meu de vedere absolut necesară, să completăm ÅŸi cu educaÅ£ia juridică pentru că eu cred că cele două componente sunt complementare, absolut necesare.

â–º Desigur, nu toÅ£i suntem de specialitate, dar cu toÅ£ii avem nevoie de astfel de cunoÅŸtinţă să ne eficientizăm acÅ£iunile, cheltuielile ÅŸi câştigurile, să stabilim un raport bun între cheltuieli ÅŸi venituri, să generăm ÅŸi acea plusvaloare.

â–º Sunt convins că de educaÅ£ie financiară nu au nevoie doar antreprenorii. Avem nevoie absolut toÅ£i.

Daniel David, rector, Universitatea BabeÅŸ-Bolyai din Cluj-Napoca

â–º Atunci când vorbim de competenÅ£e, avem trei componente fundamentale. O componentă se referă la cunoÅŸtinÅ£e declarative, ce ÅŸtii să spui despre diverse situaÅ£ii, lucruri sau fenomene, care sunt foarte importante. Ele dau sensul semnificaÅ£iei, ne ajută să fim mai flexibili în diverse situaÅ£ii. Pe lângă cunoÅŸtinÅ£ele declarative, avem cunoÅŸtinÅ£ele procedurale, respectiv ce ÅŸtim să facem efectiv ÅŸi un lucru cheie care colorează ÅŸi leagă toate componentele împreună se referă la valori. Ce valori îţi asumi în acest proces de dobândire de cunoÅŸtinÅ£e declarative ÅŸi procedurale ÅŸi cum utilizezi aceste cunoÅŸtinÅ£e într-un anumit context valoric.

â–º Unele universităţi ÅŸi în general în procesul educaÅ£iei, unii au tendinÅ£a de a accentua ÅŸi să exagereze cunoÅŸtinÅ£ele declarative, astfel încât foarte mulÅ£i oameni se plâng că se face prea multă teorie ÅŸi se ignoră componenta de practică, ceea ce uneori poate să fie adevărat.

â–º Echilibrul între cele trei componente, cunoÅŸtinÅ£e declarative, procedurale ÅŸi valori este fundamental.

Marilen Pirtea, rector, Universitatea de Vest din TimiÅŸoara

â–º Sistemul financiar-bancar poate acorda un suport preÅ£ios dezvoltării activităţii antreprenoriale din România prin cel puÅ£in una din următoarele elemente: oferirea unui spectru larg de mecanisme de finanÅ£are a iniÅ£iativelor antreprenoriale la nivel personal, dar ÅŸi la nivelul comunităţilor locale ÅŸi implicarea în educaÅ£ia financiară a antreprenorilor, promovarea instrumentelor financiare de tipul green finance ÅŸi accesul la diverse programe din categoria green economy financing facilities, finanÅ£area emergenÅ£ei ÅŸi creÅŸterii rolului care poate fi exercitat în România de entităţi economice care activează în domeniul economiei circulare.