Sistemul financiar banacr este cel mai potrivit pentru a-şi lua rolul de a se ocupa de această educaţie financiară a antreprenorilor, a spus Dumitru Nancu, Director General al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), în cadrul Conferinţei de prezentare a proiectului Antrepernorul de Top, organizată la sediul BNR, în care ZF este partener media.
“Ce sistem îşi poate lua rolul de a face această educaţie financiară a antreprenorilor? Eu am ajuns la concluzia după 4 ani în care economia României şI economia mondială s-a confruntat cu pandemie şi război că rolul cel mai important îl are sistemul financiar bancar. Noi am început în 2019 şi una din şapte firme era bancabilă. Vorbim de 1 ianuarie 2020. Am închis anul 2022 cu una din două firme bancabile. La sfârşitul anului 2019, începutul anului 2020, 25% dintre IMM-uri apelau la creditul bancar, restul se autofinanţau sau mergeau pe creditul furnizor. Am închis programul IMM Invest anul trecut cu 52% dintre IMM-uri care accesează creditul bancar”, a explicat Dumitru Nancu.
Ce a mai spus Dumitru Nancu, Director General al FNGCIMM:
Care este deosebirea dintre un antreprenor educat financiar şi un antreprenor care nu nu dispune de această educaţie financiară? Antreprenorul cu educaţie financiară face că banii să lucreze pentru el, pe când antreprenorul fără educaţie financiară munceşte pentru bani. Diferenţa dintre cei doi este că primul devine independent financiar, iar cel care nu dispune de educaţie financiară munceşte pentru bani şi devine dependent financiar.
În această perioadă mediul bancar a contribuit foarte mult la educarea financiară. La sfârşitul anului 2019, din total credit pe sistemul naţional, trei pătrimi era creditul furnizor, doar o pătrime era creditul bancar Anul trecut în România erau 34% firme cu capital negativ, în anul 2019 procentul era undeva la 42-43%. La sfârşitul anului 2022, practic din total credit, 50% este credit bancar, 50% este credit comercial. Toate acestea au dus la un impact pozitiv în economie.
Pe IMM Invest, 1 leu garantat de statul român a adus în economie taxe, contribuţii şi impozite de 12 lei. Prin această educaţie financiară, România poate să reuşească să închidă anul cu cea mai mare creştere economică, 2,2%, faţă de Ungaria care are scădere 0,3%, Polonia 2,1% şi Zona Euro care este undeva la 1,3%, iar pentru anul viitor prognoza FMI este de o creştere economică de 3,8%, Polonia şi Cehia undeva până în 2%, iar Zona Euro undeva la 1,7%.
Nu este uşor ca 4 luni de zile economia să fie închisă. Noi ne uitam pe cele 77.000 de IMM-uri care au accesat aproximativ 60 mld. lei bani ai sistemului financiar bancar infuzaţi în economie, iar 85% s-au dus pe capitalul de lucru, în plata taxelor, contribuţiilor, salariilor.
