panouri de lemn, sevaletul, vasele si alte obiecte situante au creat o atmosfera agravata de mirosul de lemn si levantica, un rapel al tihnei si luminozitatii meridionale (provensale si
bizantine), insotit de un vag fior morbid, legat, poate, si de Irina Nicolau, al carei nume sala de expunere il poarta. Expozitia pare sa fi fost conceputa chiar de marele artist, disparut dintre noi in urma cu noua ani. Buna asezare pe care au realizat-o Ioana Popescu si Lila Passima a dus mai departe lectia despre firesc, firescul pe care cei doi „guru" de la MTR, Irina si Bernea, il vedeau ca principalul agent al „randuielii", acest proteic arhaism pe care au incercat sa-l retrezeasca in constiinta contemporanilor. Gestul secund al Muzeului a fost tiparirea, la Editura „Martor" (sub a carei titulatura apare si Revue d’Anthropologie du Musee du Paysan Roumain), albumului „Horia Bernea - 70 de ani, 70 de pagini, texte si desene inca neprivite", lansat, ca un cadou de Sf. Nicolae, pe 6 decembrie. Este o carte-obiect construita cu grija si priceperea unei miscari „arts&crafts", aruncand in derizoriu luxoasele editii, flamboaiante in aspect, paupere in continut, de care este sufocata piata de carte in prezent.
Spirit esentialmente romantic, prin dorinta de a reinnoi arta intorcandu-se la natura, la creatia artistica populara si la permanenta spirituala care defineste spatiul romanesc, prin farmecul „exotic" al evadarilor spatio-temporale, ca si al incursiunilor stilistice rezonante, Horia Bernea avea un simt special al semnificativului pe care l-a dus pana la ultimele consecinte, lansand sageata cu doua varfuri a renasterii.
MTR a facut un gest de reverenta plin de naturalete, in timp ce entuziasmele naive si intelectualismele neputincioase se vor fi retras in intunericul, posibil germinativ, mult-asteptatei retrospective care ni-l va reda pe Bernea in vastitatea operei sale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
