Indicatorii ROBOR şi ROBID, care arată costul finanţării în lei pe piaţa monetară locală, au avut de la începutul anului o scădere cu până în 25% şi, respectiv, cu până în 40% venită în principal pe fondul unui exces de lichiditate în piaţă. Unii analişti anticipează menţinerea nivelurilor actuale până la sfârşitul anului, urmând ca din 2017 să înceapă un trend ascendent.
ROBOR, indicatorul la care băncile se împrumută pe piaţa interbancară şi care este referinţa principală în calculul dobânzilor la creditele în moneda locală, a coborât de la începutul anului pe toate scadenţele, antrenând diminuarea dobânzilor la credite şi creşterea creditării în moneda naţională.
Dobânda medie la creditele nou acordate în lei a ajuns în iunie la 6,87% pe an, în scădere cu 3% faţă de ianuarie, când se situa la nivelul de 7,09%. Clienţii băncilor cu credite existente au plătit în medie o dobândă de 6,83%.
De la începutul anului, stocul creditului neguvernamental în lei a crescut în primul semestru cu 8% de la 110 mld. lei până la 119 mld. lei, pe fondul dobânzilor scăzute la lei, al veniturilor în creştere, al încrederii sporite a populaţiei în economie şi al descurajării de către BNR a creditării în valută, care a coborât în acelaşi interval cu 7,5%, la 98 mld. lei.
ROBOR a avut scăderi de aproape 10% la scadenţele pe termen foarte scurt - overnight şi tomorrow next iar la scadenţele de o săptămână şi o lună indicatorul a coborât cu aproape 15%. Scăderile cele mai importante au fost înregistrate la maturităţile mai mari de trei luni, folosite ca referinţe pentru creditele acordate consumatorilor şi companiilor, unde dobânzile au înregistrat un declin de peste 20%.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, este de părere că dobânzile mici sunt cauza unui exces de lichiditate de 10 mld. lei cauzat de cheltuielile statului.
„Scăderea dobânzilor din piaţa monetară mult sub dobânda de politică monetară a fost determinată de excesul masiv de lichiditate care a fost creat în principal ca urmare a unor cheltuieli foarte mari ale Ministerului Finanţelor, concentrate în decembrie 2015 - soldul bugetului general consolidat a trecut de la un excedent de 0.76% din PIB în noiembrie la un deficit de 1.5% din PIB în decembrie 2015. Acest excedent de lichiditate persistă şi astăzi, nivelul curent al acestuia fiind în jurul a 10 mld. lei „, a declarat Ionuţ Dumitru.
Defalcat pe maturităţi, ROBOR la trei luni a coborât de la începutul anului cu 22%, de la 1% la 0,78% pe an, ROBOR la şase luni a scăzut cu 24%, de la 1,34% la 1,02% pe an. O scădere importantă a avut şi ROBOR la nouă luni, care a scăzut de la începutul anului cu 22,6%, de la 1,46% la 1,13% pe an, iar pentru maturitatea de un an dobânda de pe piaţa interbancară a avut un declin de 22%, de la 1,52% la 1,18%.
Analistul economic Aurelian Dochia este de părere că diferenţa de dinamică dintre dobânzile pe termene mai mici şi pe termene mai mari este rezultatul unor anticipări ale pieţei.
„Dobânzile pe termene foarte scurte au rămas neschimbate deoarece piaţa încearcă să anticipeze ce se poate întâmpla pe termen lung. Avem o inversiune de dobânzi care s-a mai întâmplat şi în alte părţi. Este o anomalie ce se întâmplă deoarece în general curba dobânzilor este crescătoare. În mod normal, acest fenomen nu trebuie să fie de durată pentru că pe o piaţă lichidă şi puternică apar posibilităţi de arbitraj“, a declarat Dochia.
Ionuţ Dumitru consideră că excesul de lichiditate poate fi stins printr-o creştere a dobânzii la facilitatea de depozit şI se aşteaptă, având în vedere creşterea economică puternică din T2, la o înăsprire timpurie a politcii monetare începând de anul viitor.
„Atâta timp cât BNR nu sterilizează acest exces de lichiditate, dobânzile în piaţa monetară se poziţionează mai aproape de dobânda la facilitatea de depozit a BNR (0,25%). Decuplarea dobânzilor efective din piaţă de dobânda-cheie arată că politica monetară a BNR este mult mai stimulativa decât o arată dobânda-cheie. Ne aşteptăm ca BNR să înceapă un nou ciclu de întărire a politicii monetare la începutul anului 2017, primul pas fiind probabil o îngustare a coridorului dintre dobânda la facilitatea de depozit şi cea la facilitatea de credit, măsură care ar mai apropia dobânzile efective din piaţa monetară de dobânda de politică monetară. În condiţiile în care sunt semne din ce în ce mai clare, că economia este deja probabil supraîncalzită, este posibil ca întarirea politicii monetare să înceapă chiar mai devreme“, este de părere Ionuţ Dumitru.
Pe de altă parte, Aurelian Dochia crede că BNR va lăsa problema excesului de lichiditatea în gestiunea băncilor, deoarece banca centrală nu vrea să mute echilibrul din piaţă.
„Este evident că BNR încearcă să controleze şi lichiditatea din piaţă, dar în acelaşi timp banca centrală încearcă să nu tulbure nicio apă: nu vrea să afecteze echilibrul cursului de schimb, nu vrea să decurajeze creşterea economică care a fost stimulată de lichiditatea din piaţă. Cel mai probabil, BNR va lăsa pe seama băncilor gestiunea lichidităţii“, este de părere Aurelian Dochia.
Economistul-şef de la Raiffeisen se aşteaptă ca ROBOR să se menţină la nivelul actual până la sfârşitul anului pe fondul excesului de lichiditate şi se aşteaptă la o creştere a ROBOR începând cu prima parte a anului 2017, urmând ca ROBOR la 3 luni să ajungă la 2% la finalul anului 2017.
Analistul Aurelian Dochia crede că evoluţia dobânzilor în următoarea perioadă va fi determinată de evenimentele din Europa, precum politica de relaxare cantitativă a BCE, situaţia politică şi a băncilor dn Italia şi posibilitatea ca BCE să intervină Ñîn cazul în care vor apărea diferenţe de dobândă între Italia şi restul Europei.“
Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi CEO Alpha Bank, declara că într-un mediu unde dobânzile sunt foarte scăzute băncile nu trebuie să accelereze creditarea într-un asemenea moment deoarece aceste credite pot deveni la un moment dat neperformante, şi că în acelaşi timp clienţii trebuie să conştientizeze faptul dobânzile pot creşte viitor, făcând plata ratelor mult mai dificilă.
Şi ROBID, rata medie a dobânzii la care băncile acceptă depozite pe piaţa interbancară, a înregistrat scăderi similare cu ROBOR în aceeaşi perioadă de timp. Pe maturităţi foarte scurte ROBID a rămas constant, în timp ce pe maturităţi de peste trei luni a coborât mai mult decât ROBOR cu scăderi cuprinse între 32 şi 38%.
