Câte clădiri pică din picioare numai în Bucureşti? Cât de rezistentă este clădirea în care stai? Cine trebuie să îţi dea răspunsul ăsta?
Nu se ştie.
Cine va fi vinovat de dezastrul care va fi?
Despre următorul cutremur puternic, aşadar, fie că vorbim de autorităţi, fie că vorbim de geologi cu zeci de ani de cercetări în spate, nu se ştie prea multe. Două chestiuni sunt însă certe: 1). Cândva, fie că peste un an, o oră sau 40 de ani, va veni un cutremur puternic de magnitudine de peste 7 grade şi 2). Când va veni, va fi dezastru.
Ce s-a făcut pentru a ne pregăti de aşa ceva? Au fost consolidate 140 de clădiri în ultimii 30 de ani, dar Banca Mondială spune că în Bucureşti sunt 20.000 de clădiri în diferite categorii de risc în caz de seism. Am fost informaţi, în schimb, să ne ghemuim sub o masă mai trainică, în caz de.
Tragedia din Turcia şi Siria şi seria de 1.000 de cutremure din Gorj, dintre care două neobişnuit de puternice, ridică mai multe întrebări.
Ziarul Financiar a trimis o serie de întrebări la Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti. Întrebările au fost trimise pe 13 februarie şi informaţiile cerute au fost următoarele:
- Lista clădirilor expertizate pentru risc seismic din Bucureşti;
- Lisa clădirilor care nu au fost expertizate în ultimii 30 de ani pentru riscul seismic;
- Numărul total de clădiri şi apartamente aflate în clădiri încadrate într-o clasa de risc seismic;
- Câte clădiri au fost consolidate;
- Care a fost bugetul AMCCRS în fiecare an de la înfiinţare şi cât s-a cheltuit pe expertizarea şi consolidarea clădirilor cu risc seismic.
Cinci întrebări al căror răspuns, aşa cum sugerează numele instituţiei - Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic – nu ar fi trebuit să se afle mai departe de un click distanţă.
Iată însă că au trecut 10 zile în care AMCCRS nu a răspuns la solicitare, nici măcar cu răspunsul standard că, pe fondul complexităţii informaţiilor cerute, trebuie să prelungească termenul de răspuns de la 10 zile la 30 de zile.
Este o listă pe siteul instituţiei cu clădirile încadrate într-o clasă de risc seismic, însă alte informaţii relevante nu există. La ce mă ajută o listă cu clădiri care pică, dacă nu avem lista clădirilor neexpertizate, despre care nu ştim dacă vor sta în picioare. Cine şi cum a verificat noile construcţii ca să ţină la un cutremur puternic?
Instituţia nu poate fi făcută responsabilă de un eventual dezastru, pentru că ea funcţionează de doar câţiva ani şi oricum cadrul legislativ nu a permis consolidarea, conform spuselor directorului instituţiei. Cu toate acestea, ce a făcut în ultimii ani? Poate a făcut, poate că nu, poate a salvat câteva sute sau mii de vieţi la un eventual dezastru. Dar daca nimeni nu răspunde, de unde să ştim?
În aprilie 2018, acum 5 ani, când era pretendent la Primăria Capitalei, Nicuşor Dan spunea, la ZF Live, că în clasa 1 de risc seismic se află cel puţin 350 de clădiri, în care locuiesc 8.000-10.000 de oameni. Este înfiorător acest bilanţ.
Ce s-a făcut de atunci? Câţi dintre cei 8.000 de oameni nu mai sunt în pericol acum şi câţi încă sunt? Nu se ştie exact.
Aşa cum spun clar toţi seismologii, nimeni nu poate şti când vine un cutremur mare. Dar ştim cert că vine. Cum ne-am pregătit până acum, de la ultimul cutremur puternic în care au murit 1.500 de oameni? Am fost informaţi că trebuie să ne ghemuim sub o masă mai trainică
