Membrii Parlamentului European (PE) au respins astăzi o propunere pentru a amâna punerea pe piaţă a unei cantităţi de drepturi de emisii de carbon (EUA), plan care avea scopul de a mări preţul acestor certificate şi, astfel, costurile întreprinderilor poluante.
Propunerea de "salvare" a pieţei de carbon, numită "backloading" a fost iniţiată de Comisia Europeană anul trecut şi viza suspendarea licitaţiilor pentru un număr de 900 milioane de drepturi de emisie între 2013 şi 2015. Planul a primit aviz pozitiv din partea comisiei pentru mediu a PE, însă membrii comisiei pentru energie şi industrii s-au opus. În plen, eurodeputaţii au respins propunerea cu 334 de voturi împotrivă, 315 de voturi pentru şi 63 de abţineri.
Ce sunt drepturile de emisie?
Un EUA dă dreptul companiei care îl deţine să emită o tonă de echivalent CO2 în atmosferă. În intervalul 2008-2012, companiile poluante au primit gratuit un anumit număr de astfel de certificate, în funcţie de cantitatea de emisii de gaze de seră pe care le eliberează. Dacă într-un an o companie poluează mai mult, este obligată să achiziţioneze mai multe EUA de la alte firme care poluează mai puţin şi-şi pot vinde surplusul.
Problema este că UE a alocat prea multe drepturi de poluare la introducerea acestei scheme, deoarece anul de referinţă luat în calcul pentru stabilirea nivelului de EUA pentru fiecare industrie este 2003. De atunci multe întreprinderi industriale au dispărut, iar cele rămase şi-au restrâns activitatea, nu mai poluează la fel de mult şi astfel nu au nevoie de atâtea certificate de emisii. În consecinţă, supraoferta de pe piaţă a dus la scăderea dramatică a preţului unui EUA, de la circa 20 de euro per tonă de CO2, în prima jumătate a lui 2008, la mai puţin de 5 euro per tonă în prezent.
Începând din 2013, companiile nu mai primesc gratuit întreaga alocaţie de EUA-uri, ci trebuie să cumpere cantităţi din ce în ce mai mari de pe piaţă.
Enciu, eurodeputat PSD: Propunerea ar fi dus la creşterea preţurilor energiei în context de criză
Europarlamentarul român Ioan Enciu (PSD) a precizat pentru ZF înaintea votului că propunerea Comisiei de a amâna vânzarea unei cantităţi atât de mari de permise de poluare ar fi condus la cel puţin două efecte nedorite.
"În primul rând ar duce la creşterea preţurilor energiei pentru consumatorii finali cât şi pentru industrie, iar acest lucru este greu de acceptat în acest context de criză dar şi ţinând cont de faptul că preţurile energiei au crescut deja constant în ultimii ani în România. În al doilea rând, modificarea calendarului licitaţiilor pentru a stimula în mod artificial creşterea preţului carbonului contravine principiului cererii şi ofertei care stă la bază schemei de tranzacţionare a certificatelor de emisii", a arătat el.
Enciu a adăugat că scopul legitim al pieţei de carbon este de a reduce nivelul emisiilor, însă acest lulcru nu presupune automat creşterea preţului certificatelor EUA. "Trebuie să avem în vedere un echilibru între obiectivul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi obiective precum reindustrializarea şi ieşirea din criză iar din acest punct de vedere cred că această propunere a Comisiei nu este potrivită la acest moment", a apreciat europarlamentarul român.
Marii poluatori răsuflă uşuraţi
Companiile care au beneficiat de cea mai mare parte din cantitatea de drepturi de emisie alocată României în perioada 2008-2012 au fost combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi şi termocentralele Turceni şi Rovinari, în prezent combinate în Complexul Oltenia. Majorarea preţului certificatelor de emisii pe care aceştia sunt obligaţi să le cumpere ar fi avut un impact direct asupra costurilor de exploatare.
Planul Comisiei le-ar fi creat dificultăţi mari producătorilor de energie termo, în condiţiile în care aceştia concurează cu greu cu producătorii hidro sau eolienele.
"Solicitarea de backloading poate avea ca efect o creştere a preţului acestora de la nivelul actual de 4-5 euro pe certificat către o valoare de 10-15 euro pe certificat, într-un interval de timp relativ scurt (6-12 luni), ceea ce va conduce la necesitatea absorbţiei preţului certificatelor în preţul energiei electrice produse", arată reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia într-un răspuns trimis ZF înaintea votului din Parlamentul European.
"Creşterea preţului energiei electrice corespunzător cu sumele aferente necesarului de certificate de CO2 ar conduce la o poziţionare necorespunzătoare a companiei în cadrul producătorilor de energie electrică, cei pe bază de cărbune fiind total dezavantajaţi în acest caz."
Susţinătorii planului au fost bineînţeles dezamăgiţi de votul din PE. Phil Hogan, ministrul irlandez al mediului şi preşedintele grupului de resort în Consiliul Uniunii Europene, a regretat efectul crizei economice asupra pieţei de carbon, "instrumentul principal al Europei în lupta împotriva gazelor de seră".
"Înţeleg îngrijorările privind intervenţia asupra unui instrument de piaţă, însă realitatea este că UE se confruntă cu o situaţie excepţională care necesită un răspuns excepţional", a declarat Hogan, citat de portalul Euractiv.
Stig Schjølset, analist al pieţei europene de carbon pentru Thomson Reuters, a fost şi mai pesimist. "Apreciem că backloading este o cauză politică eşuată şi este foarte puţin probabil să mai existe consens asupra vreunei intervenţii politice în schemă în perioada curentă (2013-2020 – n.r.). Nu credem că preţurile vor depăşi cu mult nivelul curent de 3 euro şi acestea ar putea scădea şi mai mult până la sfârşitul perioadei. Abordarea se va schimba pe măsuri structurale, mai de termen lung, dar este sigur că votul a făcut piaţa de carbon irelevantă ca unealtă de reducere a emisiilor timp de mulţi ani de acum încolo", a spus Schjølset pentru Euractiv.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
