Poliţele emise de asigurătorul Omniasig sunt valabile în continuare, a declarat ieri Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), în contextul în care compania de asigurări e vizată de o investigaţie pornită de la suspiciuni de abuz în serviciu şi fals intelectual, pentru care procurorii au început urmărirea penală.
„Ne-am asigurat că niciunul dintre posesorii acestor poliţe nu va avea de suferit, nu vor fi afectaţi. E vorba de poliţele de asigurări de locuinţă. Numărul e mult mai mic decât cel vehiculat în presă“, a declarat Negriţoiu în cadrul unei întâlniri cu presa.
Mai multe persoane din cadrul Omniasig, al doilea jucător din piaţa locală a asigurărilor, sunt vizate de cercetările procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub suspiciunea de abuz în serviciu şi fals intelectual.
Întrebat dacă poliţele de asigurare a locuinţelor, vizate de anchetă, sunt valabile, Negriţoiu a declarat: „(dosarul) e în investigaţie, parchetul ştie, are informaţii, nu e cazul să intru în detalii. (...) Poliţele sunt valabile“.
La rândul ei, Omniasig a transmis ieri clienţilor că este o companie solidă şi de încredere: „OMNIASIG îşi asigură clienţii şi partenerii că toate poliţele emise de companie sunt sigure şi valide şi OMNIASIG îşi menţine angajamentul de a respecta toate obligaţiile contractuale faţă de clienţi indiferent de rezultatul acestei investigaţii. OMNIASIG şi-a îndeplinit întotdeauna obligaţiile şi o va face şi în continuare. Societatea este una dintre cele mai mari companii de asigurări generale din România, cu o situaţie financiară extrem de solidă, având capitalul social în valoare de 439.645.433,5 lei, marja de solvabilitate disponibilă de 242.344.550 lei (în condiţiile în care marja de solvabilitate minimă impusă de lege este de 155.462.640 lei), gradul de solvabilitate de 155,89% şi coeficientul de lichiditate de 1,28.“
Contracte de asigurare încheiate ilegal
Procurorii au arătat ieri şi care au fost acţiunile unor angajaţi ai Omniasig pe care le suspectează de nereguli şi le cercetează. Practic, spune Parchetul, perioada în care s-au petrecut neregulile acoperă acele luni când a întrat în vigoare prevederea potrivit căreia nu mai puteau fi încheiate poliţe facultative fără existenţa poliţei obligatorii împotriva dezastrelor. Concret, Omniasig ar fi încheiat poliţe de asigurare facultativă şi le antedata, pentru a crea aparenţa că au fost semnate într-un moment în care nu exista obligativitatea încheierii asigurării obligatorii şi, respectiv, a încasării primei de asigurare PAID.
Potrivit istoricului comunicat de Parchet, începând din 27 iulie 2013, s-a instituit pentru proprietarii de locuinţe obligaţia încheierii unei poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD - poliţă de asigurare contra dezastrelor naturale: cutremure, inundaţii şi alunecări de teren), în format electronic, separat de încheierea unei poliţe de asigurare facultativă care ar acoperi aceste riscuri.
Prin modificările aduse Legii 260/2008 de dispoziţiile Legii 243 din 17 iulie 2013, publicată în Monitorul Oficial din 24 iulie 2013 şi intrată în vigoare la data de 27 iulie 2013, persoanele fizice şi juridice nu mai puteau încheia contracte de asigurare facultativă a locuinţelor decât dacă încheiau, în prealabil, o asigurare obligatorie a acestora.
În aceste condiţii, susţin procurorii, societăţile de asigurare puteau încheia contracte de asigurare facultativă numai după ce verificau condiţiile existenţei asigurării obligatorii a locuinţei, inclusiv, dacă asiguratul a plătit prima obligatorie de 20 de euro pentru locuinţele de tip A şi 10 euro pentru locuinţele de tip B.
Sumele de 20 şi respectiv 10 euro trebuiau virate de societăţile de asigurare în conturile societăţii de asigurare PAID (Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, societate de asigurare de interes public, componentă esenţială în cadrul programului român de asigurarea catastrofelor), se mai arată în comunicat.
„Antedatând poliţa de asigurare facultativă, s-a creat aparenţa că respectivele contracte ar fi fost încheiate într-un moment în care nu exista obligativitatea încheierii asigurării obligatorii şi, respectiv, a încasării primei de asigurare revenite PAID“, potrivit Parchetului instanţei supreme.
Procurorii au mai arătat că, dacă ar fi procedat conform normelor legale în vigoare, angajaţii companiei de asigurare ar fi trebuit să încheie, într-o primă fază, asigurarea obligatorie şi să încaseze suma de 20, respectiv 10 euro ce urma a fi virată în contul PAID.
„Numai după acest moment compania în cauză putea încheia contracte de asigurare facultativă. Practic, orice contract de asigurare facultativă încheiat în absenţa unui contract de asigurare obligatorie a creat în dauna PAID un prejudiciu de 20/10 euro per contract“, a precizat Parchetul ICCJ.
Surse judiciare au declarat miercuri pentru Mediafax că directorul general şi alţi peste 40 de directori ai Omniasig sunt suspectaţi de anchetatori, prejudiciul produs statului fiind de câteva milioane de lei.
La finalul lunii iulie anul trecut, PAID avea 320.658 de contracte emise, numărul crescând la 423.132 o lună mai târziu. La sfârşitul anului trecut, numărul poliţelor PAD era de 736.318, de peste două ori mai mare faţă de finalul lui 2012. La finele lunii aprilie a acestui an, PAID avea 1,16 milioane de poliţe în portofoliu.
Între iulie şi octombrie anul trecut, numărul de poliţe Omniasig în vigoare, în clasa de asigurări de incendiu şi calamităţi naturale, a scăzut de la aproape 330.000 la puţin peste 278.000, potrivit datelor asociaţiei asigurătorilor din România, UNSAR.
În total, la finele lunii septembrie 2013, portofoliul Omniasig număra 1,33 milioane de poliţe, comparativ cu 1,367 milioane la finele lunii iunie 2013.
Omniasig are un capital de 439,6 mil. lei (97,7 mil. euro) şi este controlat în proporţie de 99% de grupul austriac Vienna Insurance Group (VIG).
Anul trecut, subscrierile Omniasig au scăzut cu 14,2% faţă de 2012, la 881,1 mil. lei, pe fondul reducerii veniturilor din poliţe RCA şi CASCO cu 11,5%, respectiv 33,1%.
