Braşovul, oraş care la ultimul recensământ avea o populaţie de 228.000 de locuitori, în scădere cu 20% faţă de 2001, va avea din primăvara anului viitor un mall cu o suprafaţă comercială de aproximativ 45.000 de metri pătraţi, unul dintre cele mai mari din ţară, dar la poalele Tâmpei industria suferă, ţinând cont de recenta închidere a fabricii de medicamente a britanicilor de la GlaxoSmithKline sau iminenta demolare a fabricii Poiana, a cărei activitate a fost oprită în 2009.
La intrarea în oraş dinspre Bucureşti, cel puţin două mari showroom-uri auto sunt închise şi scoase la vânzare, iar pe un fost centru comercial din oraş - MacroMall - s-a aşezat praful şi parcarea este goală, după ce proiectul care în perioada de boom a fost vândut pentru 20 de milioane de euro a reprezentat un eşec total.
Trecând de gară, ajungi în dreptul centrului comercial Unirea, cel mai mare în prezent din oraş, dar singurul lucru care te-ar putea tenta să intri în clădirea gri este sigla roşie a suedezilor de la H&M, retailer care a prins neaşteptat de bine la tinerii români.
Mergând către nordul oraşului, la un moment dat intri în fosta zonă industrială Tractorul, iar după tribuna lăsată în paragină a stadionului Forex începe un gard vopsit recent în culori vii, care anunţă dezvoltarea centrului comercial Coresi - o investiţie de 60 de milioane de euro a grupului francez Auchan, prin divizia imobiliară Immochan.
„Cel târziu la finalul lunii august structura centrului comercial va fi finalizată şi toate închiderile vor fi făcute. Avem în această piaţetă de montat cei patru stâlpi structuranţi, iar restul structurii va fi montată ca un lego. Vom continua lucrările la instalaţii şi apoi ne apucăm de finisaje, iar deschiderea proiectului va avea loc în luna martie a anului viitor“, spune Tatian Diaconu, director general al Immochan România, în mijlocul şantierului de 80.000 de metri pătraţi pe care lucrează în jur de 350 de angajaţi ai firmelor Bog’Art, Conarg, Recon şi Eurostrada.
Francezii au investit până în prezent din fondurii proprii 35 mil. euro în acest proiect care va ocupa un sfert din fosta platformă industrială de 100 de hectare cumpărată de Auchan în primăvara anului 2012.
WikiZF: Profilul companiei Auchan
De producţie de tractoare nu se mai pune problema pe această platformă. O fostă hală din vechea fabrică este încă în picioare, dar urmează să fie demolată deoarece obstrucţionează priveliştea dinspre viitoarea terasă a mallului către centrul oraşului şi către Tâmpa. În schimb, o parte din fostele birouri ale fabricii au fost recondiţionate şi închiriate către companii precum IBM, CGS, Fresenius sau Raiffeisen Bank, care de aici realizează diverse operaţiuni de back-office.
Acest culoar dintre viitorul hipermarket Auchan şi galeria centrului comercial Coresi desparte şi actualul şantier în două: hipermarketul este construit de Conarg, iar galeria de Bog’Art
Aceste companii, alături de grupuri industriale precum Autoliv, Schaeffler sau Preh susţin în prezent economia oraşului, dar cu un salariu mediu net de 1.563 de lei la nivel de judeţ, cu 7% sub media naţională, se naşte întrebarea câtă nevoie au braşovenii de un mall şi câţi bani vor avea de cheltuit?
„Dacă am ţine cont strict de statisticile oficiale, în România nu s-ar mai face niciun mall. Şi când au fost deschise primele magazine Carrefour şi Bricostore din Militari datele de pe hârtie nu justificau investiţia. Din calculele noastre, venitul mediu pe familie în Braşov este de circa 575 de euro lunar. Jumătate din aceşti bani merg către produsele de strictă necesitate precum alimentele şi dacă mai scazi facturile rămâne un venit disponibil de maximum 30% care poate fi cheltuit la mall“, mai spune Tatian Diaconu. Ţinând cont de aceste date, braşovenii ar avea în jur de 300 de milioane de euro pe an de cheltuit în hipermarketuri (Carrefour, Auchan şi Kaufland au deja magazine în oraş), supermarketuri şi alte magazine alimentare, şi încă aproape 200 de milioane de euro pentru haine, electrocasnice şi alte produse. „Ne bazăm însă mult şi pe turiştii care vin în oraş, al căror venit declarat este dublu“, completează Raluca Crişan, directorul de marketing al Immochan.
Într-adevăr, Braşovul este un oraş important din punct de vedere turistic, lucru care poate fi observat şi din numărul mare de străini de pe străzi, dar şi din statisticile oficiale din care reiese că în judeţ au ajuns anul trecut 123.000 de turişti străini. De altfel, o bună parte din banii nefiscalizaţi care ar putea ajunge în mall vor veni dinspre proprietarii unităţilor de cazare, ţinând cont că în industria turismului din România evaziunea fiscală este extrem de ridicată.
Începând cu austriecii de la Immofinanz şi omul de afaceri Ion Ţiriac şi terminând cu sud-africanii de la NEPI, francezii de la Cora şi polonezii de la Echo Investment, numărul investitorilor care şi-au anunţat de-a lungul timpului intenţia de a construi un centru comercial la Braşov este extrem de ridicat.
Singurul în lucru la momentul de faţă este proiectul celor de la Immochan, care speră ca după trei ani de operare mallul să genereze venituri din chirii de aproximativ 5 milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă că încasările medii aşteptate sunt de 9-10 euro/mp lunar, mai puţin de la magazinele mari, precum Auchan sau Zara, şi mai mult de la micii antreprenori care vor încerca să îşi dezvolte o mică afacere pentru a beneficia de expunerea către cei aproximativ 25.000 de vizitatori estimaţi zilnic. Per total, în cadrul proiectului ar urma să lucreze în jur de 600 de angajaţi, iar Tatian Diaconu apreciază că peste zece ani zona în care se construieşte acum mallul va fi înţesată de blocuri noi. Pentru ca braşovenii să aibă ce cheltui la mall şi cu ce cumpăra apartamentele noi ar fi necesar ca numărul investiţiilor din oraş în fabrici sau centre de servicii să fie mai ridicat decât al companiilor care decid să închidă, iar acest lucru ar urma să se observe de la intrarea în oraş, prin redeschiderea showroom-urilor auto rămase în ultimii ani fără clienţi.
