Comisia Europeană asigură că ritmul lent de revenire este normal având în vedere criza financiară acută prin care au trecut multe state din UE. Îmbucurător este că pe drumul de revenire au început să se încadreze chiar şi statele cel mai dur lovite de criză.
Spre exemplu, Grecia va ieşi anul acesta din recesiunea care a şters peste 20% din economie de la începutul crizei mondiale mulţumită investiţiilor şi exporturilor. Economia elenă a devenit mai competitivă datorită reformelor de pe piaţa muncii şi din producţie.
Pentru Spania, o economie devastată de prăbuşirea pieţei imobiliare, CE se aşteaptă la un avans economic robust de 2,1%, mai mare decât cel de 1,7% anticipat în prognoza anterioară, de iarnă.
Comisia a avertizat, însă, că inflaţia dacă va rămâne mult timp foarte lentă şi conflictul dintre Occident şi Rusia ar putea reprezenta obstacole în calea revenirii, notează The Wall Street Journal.
„Pe termen scurt, inflaţia scăzută poate sprijini avansul PIB-ul prin majorarea venitului disponibil, însă o perioadă prea lungă de inflaţie foarte scăzută măreşte valoarea reală a datoriei publice şi private şi poate majora dobânzile“, atrage atenţia Marco Buti, directorul general al diviziei economice a Comisiei Europene.
Instituţia consideră că probabilitatea ca inflaţia lentă să se transforme în deflaţie este foarte redusă.
Recuperarea economiilor din Europa de Est va fi hrănită de cererea internă
Despre economia Bulgariei, cel mai sărac stat din UE, CE notează că evoluează mult sub potenţial, însă revenirea va căpăta forţă anul acesta şi în următorul mulţumită întăririi graduale a cererii interne, care va complementa exporturile, până acum principalul motor de creştere.
Creşterea economiei ungare va accelera de la 1,1% anul trecut la 2,3% şi 2,1% în 2014 şi 2015, susţinută mai ales de creşterea internă. CE a remarcat că în 2013 procesul de revenire a devenit mai echilibrat, contribuţii la creştere având atât cererea internă, cât şi exporturile. „De asemenea, şi performanţa exporturilor s-a îmbunătăţit în condiţiile în care noi investiţii străine şi industria auto au mărit capacitatea de producţie a companiilor“, scriu analiştii Comisiei. Ei notează că cererea internă a fost alimentată în special de investiţiile publice, care au crescut cu 34%. Investiţiile private s-au majorat cu doar 3,1%.
Cât despre Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, CE precizează că revenirea care a prins forţă în a doua jumătate a anului trecut se va consolida anul acesta pe măsură ce cererea internă va lua locul comerţului de principal motor de creştere. De asemenea, situaţia finanţelor publice se va îmbunătăţi progresiv.
„În pofida creşterii tensiunilor geopolitice, exporturile poloneze vor creşte anul acesta stimulând investiţiile private şi cererea de forţă de muncă. Acestea, în schimb, vor ajuta consumul privat să-şi revină“, se arată în raportul CE. Aici se menţionează că după doi ani de contribuţie negativă investiţiile publice vor participa moderat la creşterea economiei anul acesta în condiţiile în care sunt derulate noi proiecte finanţate cu fonduri europene.
CE notează că, în timp ce bugetul guvernamental va înregistra un surplus de 5,7% din PIB anul acesta sub regulile ESA95, dacă din calcul sunt excluse transferurile de active din pilonul secund de pensii, bugetul ar înregistra un deficit de 3,6% din PIB.
Prognozele CE pun sub semnul îndoielii promisiunile Franţei şi Italiei
Economia zonei euro, piaţa către care se duc aproape jumătate din exporturile României, va creşte cu 1,2% anul acesta şi cu 1,7% în 2015 – uşor mai mică decât în prognoza anterioară, după doi ani de contracţie. La nivelul UE, creşterea va fi de 1,6% anul acesta şi de 2% anul următor, accelerarea reflectând printre altele recuperarea puternică a economiei britanice.
Creşterea prognozată pentru o mare parte din Europa – anul acesta doar economiile Ciprului, Olandei, Finlandei şi Croaţiei vor rămâne în teritoriul negativ – ascunde o revenire neechilibrată, în care state mai mici din est precum Estonia şi Lituania cresc cu ritmuri de peste 3%, pe când economii mari ca Franţa şi Italia nu depăşesc 1%. Tensiuni legate de modul în care statele din UE şi Bruxellesul au gestionat criza s-ar putea manifesta luna aceasta cu ocazia alegerilor europarlamentare, notează Bloomberg.
Pentru Franţa, proiecţiile CE lovesc în promisiunile preşedintelui socialist François Hollande. Planul său de revenire nu va reuşi să ajute ţara să-şi atingă ţinta de deficit bugetar şi creştere economică.
Comisia se aşteaptă ca PIB-ul francez să avanseze cu 1,5% anul viitor, faţă de 1,7% cât estimează ministerul de finanţe. Prognozele Bruxelles-ului apreciază deficitul bugetar la 3,4% din PIB în 2015, în condiţiile în care guvernul estimează un nivel de 3% din PIB.
În schimb, Spania va înregistra în 2015 cel mai rapid ritm de creştere economică din ultimii opt ani în condiţiile în care premierul Mariano Rajoy, cu ochii pe alegerile europarlamentare de pe 25 mai şi pe cele generale din toamna anului viitor, va lăsa deficitul bugetar să crească. Rajoy încearcă astfel să transforme revenirea economică în capital politic.
Primele trei luni ale acestui an au reprezentat pentru economia spaniolă al treilea trimestru consecutiv cu creştere şi un semn că Spania se depărtează de recesiunea prelungită în urma căreia rata şomajului a atins nivelul record de 27%.
De asemenea, şi economia italiană va creşte anul acesta mai puţin decât a estimat guvernul deoarece revenirea va fi alimentată mai ales de cererea externă. Roma estimează că PIB-ul va avansa cu 0,8%, în timp ce CE plasează creşterea la 0,6%.
„Pericole la adresa perspectivei economiei italiene ar putea izvorî din aprecierea euro şi din tensiunile geopolitice“, avertizează CE.
Despre economia Germaniei, cea mai mare din UE, analiştii Comisiei scriu că este pregătită pentru o creştere „dinamică şi generală“ alimentată de cererea internă. După un avans de doar 0,4% anul trecut, PIB-ul german va creşte cu 1,8% anul acesta şi cu 2% în 2015. Germania are deasupra o constelaţie favorabilă de factori de creştere precum revenirea moderată a partenerilor comerciali, inflaţie redusă şi rezerve financiare adecvate pentru investiţii.
Perspectiva revenirii economice îi surâde cancelarului Angela Merkel, care a promovat austeritatea bugetară ca remediu pentru criza datoriilor din zona euro.
