În ceea ce priveşte variaţia lichidităţii în piaţă, la începutul anului erau 20 de miliarde de lei în piaţa din România, iar în ultimele şase luni volumul a scăzut la şase-şapte miliarde de lei. Aceste fluctuaţii de llichiditate duc la creşterea ratelor dobânzilor.
Alte declaraţii:
- Asteptările privind inflaţia din România s-ar putea să se ajusteze la un nivel rezonabil şi o să îi vedem pe investitori cum încep să investească mai mult.
- Pe piaţa titlurilor de stat, atunci când cumperi ceva înseamnă că vrei să îl vinzi la un preţ mai bun ulterior. Dar pentru asta ai nevoie de o poveste. În Polonia sau Ungaria, această poveste o constituie şi anume consolidare fiscală, ei mizează pe acest factor determinant şi vând şi cumpără, pentru că au o poveste. Pentru fondurile locale de investiţii, povestea pate să spună ce bani vor avea de investit în viitor.
- Când avem această claritate, când vom şti ce bani de rămân de investit, economia îşi va reveni, dar dacă vorbim despre investiţii pe care vrem să le facem peste 6 ani, aici avem nevoie de o poveste.
- Avem nevoie de o poveste care să aducă randamentul titlurilor de stat. Dacă inflaţia se duce în jos înseamnă că se duc şi aşteptarile de dobânda în jos.
- Ne lipseşte discursul de nivel mediu, aici suntem mereu la extreme. Nu avem clase de mijloc în nimic, nici măcar la şcoală, noi suntem în extreme. Există cumva un nivel mediu neinsultant în care am putea discuta şi care să ne educe cumva. Aici avem şi noi problema cu băncile, pentru că suntem obişnuiţi să fim fricoşi.
- BNR în raport cu piaţa, BNR are mai multe restrictii, ea este una singură iar pe piaţă sunt multe alte bănci. E nosmal să fe reţinută în a spune public pentru că această comunicare cauzează costuri suplimentare de politică monetară.
- Dacă vorbim de ce se întâmplă în piaţă, BNR controlează într-un fel piaţa, încearcă să gestioneze cantitatea de lei din piaţă. O face prin dobanda de referinţă.
- Cel mai prost loc în care se pate afla piaţa este între 2,5 şi 3,5. Acum există o gestiune mai strânsă a banilor şi sunt confortabil cu asta pentru că dacă cineva vrea să dea în jos trebuie să ajungă la dobânzi centrale.
- Nu vedem un nivel mai mare al ROBOR-ului până spre finalul anului, poate anul viitor un 3,5%,. La sfârşitul anului îl vedem între 2,90 – 3%, pentru că e vorba de cerere şi ofertă pe termen scurt. Pur cerere şi ofertă.
- Şi activitate băncilor are un impact pe piaţă şi ce face trezoreriza statului are impact pe piaţă. Asta impactează dobânda. Dacă banii din titlurile de stat vin în piaţă într-un mod natural, atunci doânda este impactată.
- Prognoza judiciară a bancii este că ROBOR-ul nu va depăşi 2,9 - 3% la finalul anului.
- Cursul pe termen scurt îl vedem tot între 4,60 - 4,70, nu cred că se va întâmpla o volatilitate. E legat şi de ce se întâmplă pe piaţa monetară.
