Sistemul bancar local, o piaţă cu active de 80 de miliarde de euro, este controlat în proporţie de 80% de grupuri bancare europene, deciziile strategice fiind luate la Viena, Paris, Atena sau Milano.
Deciziile sunt sunt puse în practică în cele mai multe cazuri de expaţi trimişi de băncile-mamă să dezvolte businessul local sau (cum a fost cazul tot mai des în ultimii ani) să-şi reducă prezenţa locală.
Dintre primele zece bănci locale, care administrează împreună active de 65 mld. euro, numai două mai au acţionariat local - Banca Transilvania şi CEC Bank. Băncile locale au câştigat totuşi cotă de piaţă în perioada de criză în condiţiile în care grupurile străine confruntate cu cerinţe de capital mai drastice şi-au retras banii către pieţele de origine.
Grupurile austriece deţin peste o treime din capitalul băncilor locale, iar cele franceze şi cele greceşti circa 13%, potrivit datelor din raportul anual pe 2013 al BNR. Capitalul local deţine o cincime din sistem.
Deşi băncile străine continuă să controleze sistemul bancare local resursele pe care acestea le alocă pieţe româneşti sunt tot mai puţine. Liniile de finanţare de la băncile-mamă s-au redus cu 40% în ultimii şase ani şi au ajuns la o 14 mld. euro.
De cealaltă parte, subsidiarele locale sunt forţate să atragă tot mai multe resurse de la clientelă. Stocul depozitelor a depăşit 220 miliarde de lei luna şi sunt cu 3% peste nivelul creditelor acordate populaţiei şi companiilor, aflate într-un declin continuu.
