Societatea românească are nevoie, astăzi, de mai mulţi bani pentru investiţii şi pentru consum. Şi de mai mulţi bani pentru noi infrastructuri, care să asigure o altă bază pentru modernizarea economiei. Abia apoi ne vom putea gândi la un salt vizibil al bunăstării.
Criza globală, care a lovit multe ţări, a lovit şi România. De cinci ani suportăm tot felul de efecte ale crizei, unele directe, altele indirecte. Unul dintre efecte fiind acela că banii sunt mai puţini şi mai scumpi. Creditarea s-a restrâns. Multe companii şi-au redus activitatea economică şi au disponibilizat personal. Ţara a fost doi ani în recesiune, în 2009 şi 2010, dar şi după ce a început creşterea, în 2011, am continuat să ne confruntăm cu multe vulnerabilităţi. Problema cea mai dureroasă, cea mai sensibilă, o problemă într-adevăr dramatică, s-a dovedit a fi descurajarea consumului. De ce? Aşa cereau legităţile economice în noul timp al ţării de după ieşirea din recesiune.
Devansarea ofertei interne de bunuri şi servicii de către cererea de consum fusese semnul timpului de dinainte de criză. Fenomenul, produs în condiţiile economiei de piaţă, sugera că şi pieţele pot să greşească. Şi chiar au greşit împingând ţara într-un exces de consum. După ce, începând din anul 2000, populaţia României învăţa să consume mai mult. Atunci însă, dorinţa de mai mult consum devenise un întăritor. Sub imperiul ei, mulţi oameni s-au văzut nevoiţi să muncească, să fie performanţi, să câştige mai mult. Nimic rău până aici. Au venit însă anii 2004-2008, când o parte a populaţiei României a dobândit acces la împrumuturi consistente date de bănci. Aceşti ani au trecut şi nu cred că vom mai vedea, în viitorul previzibil, venind peste noi – din afara ţării! – valuri de bani precum cele care veneau în etapa amintită.
Apoi a început criza şi ne-am convins că potenţialul ei era mare şi mulţi dintre factorii ce au configurat evenimentele din 2004-2008 s-au schimbat în 2009. În România, criza a început cu restrângerea împrumuturilor date de bănci. De aici, inevitabil, am ajuns la ajustarea consumului. De fapt, am ajuns la o încetinire a creşterii bunăstării peste cota veniturilor curente. Eram deja nevoiţi să reînvăţăm că accesul la o astfel de bunăstare, pe datorie, nu este posibil fără îndeplinirea unor criterii cu desăvârşire raţionale. Şi nicidecum emoţionale. Cât timp oferta internă de bunuri şi servicii scădea, populaţia nu mai avea niciun motiv să spere că ar putea consuma mult mai mult plătind cu banii de la bănci. Sau cu deficit extern. Mai mult, creştea şomajul, scădeau veniturile şi era un fapt raţional să fie intensificate pledoariile pentru scăderea consumului. În conjunctura dată, era o iluzie că mai mult consum ar fi putut să aducă mai multă creştere economică.
Crescuse prea mult consumul înainte de criză, aşa că se resimţea încă un efect inerţial, şi cei mai mulţi economişti erau alarmaţi. Pe bună dreptate. Fiindcă, fără performanţă economică, stagna oferta internă.
Acum însă, în noile împrejurări, proprii celui de-al patrulea an de PIB cu plus, e nevoie de mai mulţi bani pentru consum. Magazinele aşteaptă încasări mai mari. Piaţa e nevoită să-şi extindă aria, iar numărul consumatorilor trebuie să crească. Turismul, transporturile şi alte servicii nu mai pot continua să rămână inaccesibile unei mari părţi a populaţiei. Dar toate aceste cerinţe nu pot fi împlinite dacă producţia nu-şi va dobândi sensul ei real, acela de furnizor de bunuri şi servicii pentru consum, de locuri de muncă şi de bani. Criza a lovit producţia, creditul intern şi consumul. Banii pentru bunăstare s-au înmulţit încet. Mult prea încet. Astăzi, societatea românească ajunge greu la bunăstare pentru că în economie banii disponibili pentru investiţii şi pentru remunerarea muncii sunt încă puţini. Mai mulţi bani vor veni însă numai şi numai din mai multă eficienţă, mai multă productivitate şi mai mult PIB. Indicatori imposibil de atins fără mai multe investiţii şi fără muncă performantă.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
