♦ Folosirea unor echipamente care să nu genereze consumuri mari de curent este o altă modalitate prin care unele cafenele aleg să fie sustenabile ♦ Un alt trend este încurajarea clienţilor să ia cafeaua la pachet în căni reutilizabile.
Pahare, capace şi şerveţele din materiale reciclate, paie din hârtie sau din inox, colectare selectivă a deşeurilor, reciclare sunt câţiva paşi pe care antreprenorii din universul micilor cafenele de cartier îi fac pentru a-şi înscrie afacerile lor din HoReCa în economia circulară. Cei şi mai interesaţi de acest val merg şi mai departe şi încheie parteneriate cu industrii care găsesc beneficii în valorificarea zaţului de cafea.
„Sustenabilitatea a jucat un rol important chiar de la momentul designului, când am decis să folosim materiale naturale, a căror uzură în timp le oferă o patină istorică, nicidecum demodată, care să necesite înlocuire. Cei mai mulţi dintre partenerii noştri sunt producători locali, care acţionează responsabil faţă de mediu, iar noi le venim în sprijin prin reciclarea ambalajelor cât mai temeinic“, spun Mădălina şi Vlad Antipa, cei care au pus bazele localului Baristro din zona Parcului Carol din Bucureşti.
Baristro este un business de familie creat de nişte entuziaşti ai cafelei de specialitate şi ai unui stil de viaţă concentrat în jurul ideii de comunitate. Mădălina Antipa a lucrat mai bine de un deceniu în domenii diferite precum asigurări, consultanţă şi project management, iar soţul ei Vlad tot în corporaţii şi-a petrecut viaţa de dinaintea Baristro.
Conceptul acestei cafenele a prins contur în urma călătoriilor în alte ţări, unde astfel de localuri sunt mult mai frecvente. Iar Mădălina şi Vlad le puneau mereu pe lista de obiective din itinerariu atunci când descopereau un oraş nou. Doi prieteni cărora le-a surâs ideea de a face asta şi în Bucureşti li s-au alăturat încă de la început în dezvoltarea lui. Astfel, investiţia a urcat la aproximativ 100.000 de euro.
Şi la boteca13 sustenabilitatea este importantă, după cum spun fondatorii localului aflat nu departe de Ateneu.
„Strângem cojile de citrice sau ananas şi le fermentăm sau facem din ele siropuri, pe care le folosim în băuturi. Restul de cafea, după extracţie, îl punem deoparte şi merge la atelierul de flori de lângă noi, cu scop de îngrăşământ. Tot ce putem refolosi refolosim şi încercăm s-o facem cât mai mult. Tot ce putem recicla reciclăm responsabil. Fiecare loc are o amprentă, noi încercăm s-o facem cât mai mică“, spun Anca Rădulescu şi Bogdan Tenciuc.
Anca are experienţă de muncă în corporaţie, iar backgroundul lui Bogdan este în mixologie (arta de a amesteca băuturi) şi cocktail bar, fiind câştigător al Finlandia World Cup 2013 şi lucrând pentru Interbelic Bar între 2007 şi 2013. Când au decis să deschidă o cafenea în Bucureşti, aproape de Ateneu, au pus la bătaie o investiţie de peste 30.000 de euro şi încă mai investesc.
Folosirea unor echipamente care să nu genereze consumuri mari de curent este o altă modalitate prin care unele cafenele aleg să fie sustenabile. În cafeneaua Fluid, de exemplu, espressorul cafenelei este gata de preparare în zece minute de la pornire şi are un consum de electricitate, dar mai ales de apă, foarte scăzute.
„Prăjitorul nostru este electric şi consumă cât un fier de călcat“, spune Florin Lemnaru, fondatorul Fluid.
Alţi antreprenori au încheiat colaborări cu firme care să-i ajute să devină sustenabili, cum este cazul reciclatorilor de ulei sau care gestionează alte tipuri de deşeuri. Sau le găsesc chiar ei o utilizare.
„Nu folosim plastic, iar zaţul este reciclat. Cafeaua conţine magneziu, zinc şi potasiu, toate foarte eficiente pentru sol, iar zaţul colectat de noi în cafenea ajunge la tatăl meu, care îl foloseşte pentru grădina sa“, spune Daniela Gherase despre cafeneaua ei, Papu, din zona Teatrului Naţional din Bucureşti.
Experienţa ei de dinainte de Papu s-a scris în domeniul economic, lucrând mulţi ani într-o companie în care era responsabilă de partea comercială. A păstrat de acolo plăcerea de a vorbi cu clienţii, pe care o „activează“ zi de zi.
Un alt trend este încurajarea clienţilor să ia cafeaua la pachet în căni reutilizabile, iar cum oamenii cu aceleaşi mentalităţi de regulă se atrag în mod natural, astfel de obiceiuri se coagulează de la sine. În final, toată lumea este de acord că nu poate fi sustenabilă 100%, însă chiar şi micile iniţiative se dovedesc, până la urmă, eficiente.
Unii antreprenori au încheiat colaborări cu firme care să-i ajute să devină sustenabili, cum este cazul reciclatorilor de ulei sau care gestionează alte tipuri de deşeuri. Sau le găsesc chiar ei o utilizare.
