♦ Inegalitatea dintre serviciile medicale oferite în centrele universitare şi cele din oraşele mici se răsfrânge direct asupra unei mari părţi a populaţiei, în special din mediul rural ♦ Sunt circa 1.000 de localităţi fără acces rapid la medic de familie ♦ Nu avem date clare sau cercetări despre nevoile pacienţilor români şi nici registre pe clase de boli ♦ Acest lucru face imposibilă o politică publică de sănătate aplicată ♦ Birocraţia frânează posibilitatea de a angaja medici străini în România, în vreme ce alte ţări din regiune, Polonia, de exemplu, deja au atras medici din afară.
Pacientul român este cel care simte cel mai acut problemele din sistemul de sănătate local, în condiţiile în care acesta este subfinanţat, având doar 6% din PIB, faţă de 9% media la nivelul Uniunii Europene. În plus, nu avem date despre câţi bolnavi avem, care este eficienţa programelor de sănătate, lipsesc registrele de pacienţi. Iar birocraţia completează lista de probleme cu care se confruntă atât unităţile de stat, cât şi operatorii privaţi. Totuşi, investiţiile în sănătate continuă, mai ales în mediul privat, pe fondul unei populaţii din ce în ce mai îmbătrânite, cu mai multe nevoi medicale. Acestea au fost câteva dintre temele dezbătute la conferinta „ZF/ BT Health. Sănătatea în prim-plan“ organizată de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania la Bucureşti. Este a doua ediţie a acestei conferinţe în care medici, antreprenori, reprezentanţi ai autorităţilor şi bancheri se întâlnesc pentru a dezbate cele mai importante subiecte din sănătate. Primul eveniment a avut loc la Cluj Napoca.
„Provocarea noastră în relaţia cu statul este că legea se interpretează diferit şi nu este o unitate. Avem interacţiuni cu peste 30 de sucursale CNAS şi avem tot atâtea interpretări ale legii. Una dintre priorităţile pentru noi este să creştem eficienţa şi transparenţa şi să avem acces la date. Fiecare Casă judeţeană ar trebui să publice serviciile contractate, pe ce sume, de la cine. Dar puţine fac asta. Am vrea să aducem asistenţi din Republica Moldova. Este extrem de greu să angajezi medici români plecaţi afară. În Polonia sunt primiţi medici din Ucraina, deci non-UE“, a spus Fady Chreih, CEO al reţelei de sănătate Regina Maria.
Despre eficienţa cheltuirii banilor în Sănătate a vorbit şi medicul Ioan Stoian, fondatorul Royal Hospital, care a lucrat în spital de stat înainte de a deveni anteprenor.
„Preţurile la produse diferă de la un spital la altul, este o risipă. Spitalele trebuie să facă achiziţiile în funcţie de nevoi. Dacă spitalele sunt tratate egal, şi managerul va avea interesul să facă achiziţii corecte, să atragă medici, să ofere servicii de calitate, pentru că altfel nu va avea pacienţi şi nu va mai primi fonduri“, a spus Ioan Stoian.
Jumătate din populaţia României are acces greu la sănătate şi nu ştie la ce medic să meargă atunci când are o problemă. Medicii de familie nu sunt la dispoziţia lor 24 din 24, nu sunt suficient de pregătiţi pentru a oferi îngrijire primară şi nici dotaţi ca atare, dar nici nu pot îndruma pacientul la specialistul potrivit. Mai mult, investitorii privaţi se feresc să meargă cu clinici în acestea, pentru că riscă să nu aibă suficient trafic.
În acest context, în oraşele mari, centre universitare şi poli de business, oamenii au acces la cele mai noi tratamente şi tehnologii medicale, în timp ce pacientul din mediul rural abia ajunge la medicul de care are nevoie.
„În centrele universitare există posibilitatea să ajungi la medicul de care ai nevoie, dar în mediile rurale e dificil. Ai nevoie de trimitere de la medicul de familie să ajungi la mediul de care ai nevoie, iar medicul de familie e un personaj important, dar greu de găsit. Avem peste 400 de localităţi fără medic, ceea ce e problematic“, spune Mariana Velisarato, CEO al DentalMed, clinică stomatologică de lux.
În plus, o strategie clară în sănătate, implementată rapid, e necesară în contextul în care România are o populaţie îmbătrânită.
„Uitându-ne la populaţia României, vom fi bătrâni, vom fi bolnavi. Cancerul e una dintre bolile viitorului“, a afirmat Mariana Velisarato, CEO al DentalMed.
Dr. Răzvan-Petru Nastasă, preşedinte, Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenţi (SMMR), a spus că depresia şi anxietatea sunt răspândite în România, chiar dacă nu avem încă cifre despre ele.
Fady Chreih, CEO, reţeaua Regina Maria
► Sistemul cardului de sănătate oferă transparenţă jucătorilor din piaţă. Dar sistemul informatic de la CNAS este nuca cea mai tare pentru orice preşedinte al Casei de Asigurări.
► Fiecare Casă judeţeană de asigurări ar trebui să publice serviciile contractate, pe ce sume, de la cine. Dar puţine fac asta.
► Sunt zone în care e tot mai greu să faci infrastructură medicală pentru că nu ai medici şi asistenţi. În străinătate există strategii de resurse umane. În spitale, multe manevre pe care le face medicul ar putea să le facă o asistentă.
► Noi vrem să aducem asistenţi medicali din Republica Moldova. Este extrem de greu să angajezi medici de afară.
► Piaţa serviciilor medicale private a fost anul trecut de 4,5 mld. euro, în creştere cu circa 9%, cu tot cu dental, care a fost vreo 780 mil. euro.
Tiberiu Moisă, director general adjunct IMM şi MIDCORPORATE, Banca Transilvania
► Singura specializare medicală care este aproape integral privată este stomatologia. Sistemul public are sub 3% pe acest domeniu.
► Celelalte domenii s-au dezvoltat foarte antreprenorial, în funcţie de ce se cere, unde sunt pacienţii care pot plăti. Nu neapărat într-o complementaritate cu sistemul public.
► Cred că IMM Invest va continua şi anul viitor, nu ştiu dacă pe acelaşi format, dar programele vor fi disponibile. El a fost gândit ca un program de acces la finanţare, apoi am fost adăugate facilităţi legate de dobândă. Ar fi mai eficient dacă stimularea ar fi mai exactă. Eu îl văd pe termen lung ca un program care să susţină anumite investiţii şi domenii.
► În urmă cu 16 ani am făcut un model de finanţare care a ajutat mulţi medici care erau atunci în sistemul public să îşi facă propriul business.
Vlad Ardeleanu, CEO, Medima Health
► Problema cea mai mare este să găsim medici şi personal auxiliar. Este nevoie să se permită un influx de personal medical din străinătate. Noi avem un caz cu un medic adus de afară care trebuia să facă alţi 5 ani de rezidenţiat ca să-l putem angaja.
► Avem peste 60 de medici radiologi acum. Problema este să ducem aceşti medici în comunităţile mici.
► Avem 15 clinici de imagistică şi vrem 6 clinici noi anul viitor. Planul a fost să mergem în comunităţile locale care nu au imagistică, de exemplu la Călăraşi. Este un spaţiu gol pe piaţă şi vrem să-l ocupăm.
► Estimăm o cifră de afaceri de 11 milioane euro în 2023, dublu faţă de 2022. Cam 60% din business vine de la CNAS. În zona de oncologie lucrăm exclusiv cu CNAS.
Andrei Baciu, preşedinte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
► Astăzi, în infrastructura publică se va investi şi va fi diferită graţie PNRR. Ne uităm, de asemenea, la Programul Operaţional de Sănătate.
► Într-un mediu universitar, în oraşele mari ai acces la ce e mai bun în sănătate, dar 45% din populaţie stă în mediul rural. Trebuie să vorbim de sănătate la nivel local, unde în primul rând ar trebui să vorbim de acces real. E un lucru important asupra căruia să ne aplecăm.
► Avem un proiect semnificativ, de 100 mil. euro, pentru generarea unui sistem informatic nou. Acesta de acum acum a fost făcut acum mulţi ani şi era prevăzut pentru 28.000 de utilizatori, dar acum sunt peste 40.000 de utilizatori şi nu poate funcţiona cum trebuie.
► Alocările directe de la bugetul de stat din România arătă că noi dăm în jur de 6% din PIB în sănătate, în timp ce media europeană e de peste 9%, iar Franţa are 11,9 Germania are 12,1%. În cazul unui pacient, care contribuie, se întreabă: ce primesc eu din aceşti bani? Despre asta este discuţia.
Dr. Cătălin Gabriel Apostolescu, manager, Institutul Matei Balş
► Este greu să lucrezi în sistemul public. Sursa de finanţare e mică. Eu visez să nu mai existe această împărţire public-privat, să fie societăţi pe acţiuni, unde statul să aibă o cotă. Să poţi atrage finanţare.
► Eşti legat de mâini de multă birocraţie, regulamente. Nu poţi avea o idee şi să o pui în practică pentru că nu ai control pe buget, pe resurse umane, nu poţi modifica normative de funcţionare în spital.
► Orice asistentă care depăşeşte un grad profesional poate fi mutată pe alt post doar prin aprobare de la minister. Dacă am un medic care se specializează, aştept din nou reîncadrarea pe alt post.
► Eu am obligaţia ca 90% din angajaţii din spital să fie implicaţi în actul sanitar. Aş avea nevoie de mai mult de 10% pe alte zone, de exemplu IT.
Lucia Sîrb, director, divizia pentru medici, Banca Transilvania
► Avem medici supraspecializaţi, dar ca infrastructură avem multe nevoi. Nu ne-am gândit doar să dăm nişte credite, ci să înţelegem businessurile medicale şi ce nevoi are fiecare. Fiecare clinică are specificul ei şi am încercat să creştem an de an ca să rezolvăm problemele sistemului medical.
► Este nevoie de medicii de familie, dar în alt mod, pe alt model. Eficienţa economică, eliberarea camerei de gardă, ar fi în beneficiul pacienţilor.
► Este nevoie de educaţie antreprenorială pentru studenţii de la medicină sau medicii rezidenţi. Apoi ei îşi pot deschide mai uşor un business.
► Ne dorim să creştem cota de piaţă în continuare şi să venim în ajutorul sistemului medical pentru a rezolva problemele lor.
Silviu Savin, asociat, Medeuropa
► Medeuropa are clinici şi în Franţa şi în Germania. Cele din România sunt egale cu cele din Franţa şi le depăşesc pe cele din Germania ca tehnologie.
► E dificil politic să ceri o taxă de 20 de lei să ai acces la sănătate, deşi ar reduce extrem de mult din încărcarea în camera de gardă.
► Medicul de familie trebuie să rezolve urgenţele minore, dar el trebuie să fie dotat corespunzător şi să fie un serviciu non-stop cu coplată.
► Trebuie să plătim pentru sănătate, nu pentru boală.
► La noi e imposibil să lucrezi ca medic, dacă te-ai educat în Franţa.
► În domeniul nostru, o dată la zece ani apare un progres tehnologic.
► În domeniul radioterapiei, Casa de Sănătate plăteşte diferenţiat pe tehnologie mai ridicată. În anumite domenii se poate.
Mariana Velisarato, CEO, DentalMed
► În centrele universitare există posibilităţi să ajungi la medicul de care ai nevoie, dar în mediile rurale e dificil. Medicul de familie e un personaj important şi greu de găsit, peste 400 de localităţi fiind fără acest medic şi asta e problematic.
► Uitându-ne la populaţia României, vom fi bătrâni, vom fi bolnavi. Cancerul e una dintre bolile viitorului.
► În stomatologie lucrurile sunt mai uşoare când vine vorba de investiţii. Cel mai scump aparat pe care îl poţi lua este un computer tomograf de 200.000 de euro.
► Am reuşit să accesăm fonduri pentru investiţii, prin Programul Operaţional de Sănătate, este o premieră pentru noi.
► IMM Invest a fost o facilitate fabuloasă şi timp de opt luni nu plăteai dobânzi şi comisioane.
► Turismul medical nu este o prioritate pentru noi. Vin oameni din străinătate, pentru că serviciile noastre sunt competitive.
Răzvan Popescu, cofondator, DentalMed
► Suntem în 2023, vorbim de tehnologie, suntem în ţara IT şi vedem cum sistemul public de sănătate gâfâie din cauza sistemului cardului, care ba merge, ba nu.
► La Spitalul Fundeni, partea de chirurgie este excepţională, dar nu există nicio comunicare între diferite departamente. Problema de organizare din spitalele de stat ţine de management, nu de medic.
► Medicul de familie trebuie responsabilizat, să cunoască stilul de viaţă al familiei. El trebuie valorizat, plătit corespunzător şi atunci ar putea fi sunat oricând de pacient. La el ar trebui să fie primul telefon.
► Avem două clinici acum, cu 21 de cabinete, vom închide anul 2023 cu afaceri de 7 milioane euro. Lucrăm la a treia clinică, probabil în zona de nord a Capitalei.
Ana Maria Marian, managing director, Enayati Medical City
► E mai puţin important modelul de sistem de sănătate pe care îl alegem, pentru că şi Danemarca, Singapore sau Anglia au probleme, durează şi la ei 3-6 luni să ajungă un pacient la un specialist. Important e ca privatul şi statul să reuşească să colaboreze şi să implementăm un sistem, oricare ar fi el.
► Văd o tendinţă de uniformizare. În piaţa privată cresc businessuri mici care apoi sunt cumpărate. Sunt jucători mari care absorb mulţi jucători mici.
► Putem face contract cu Casa de Asigurări pentru a face centre de permanenţă, de îngrijire primară, dar depinde cât se doreşte.
► Când ne uităm la aparatură, ne gândim ca cel care ne furnizează aparatura să devină şi un finanţator pentru o parte din investiţie.
Dr. Ioan Stoian, fondator Royal Hospital
► Este nevoie de servicii gratuite pentru urgenţe medicale, dar să se stabilească ce este o urgenţă. Coplata este o variantă, în care ai asigurarea basic la stat şi într-o urgenţă eşti tratat în orice spital, şi ai şi o altă asigurare, privată, în care poţi alege unde te duci.
► Preţurile la achiziţii diferă de la un spital la altul la stat, este o risipă.
► Dacă spitalele sunt tratate egal, indiferent dacă sunt stat sau privat, şi managerul va avea interesul să facă achiziţii corecte, să atragă medici, să ofere servicii de calitate, pentru că altfel nu va avea pacienţi şi nu va mai primi fonduri.
► Nu merită să duci un medic într-un sat cu 500 de oameni, să stea acolo să nu facă nimic. Poţi face centre medicale pe comune sau formezi o asistentă în fiecare sat şi ea poate trata în prima fază.
Dr. Dan Mitrea, cofondator, Clinica Neuroaxis
► O limită pe care mulţi colegi din sistemul public o au este că nu se pot specializa în spital şi dacă merg în străinătate să se specializeze, nu-şi găsesc loc într-un spital în ţară.
► Eu nu pot să văd pacienţi doar pe specializarea mea la stat, ci trebuie să văd pacienţi indiferent de problemă în sistemul public.
► Sunt unele cazuri excepţionale, pe care trebuie să le studiezi, să te adaptezi la problemă, iar asta ia timp şi trebuie să cunoşti lucruri.
► Există medici de familie foarte performanţi, care pot să deservească urgenţe minore.
► În Braşov, există o clinică cu şase medici de familie asociaţi care pot rezolva non-stop problemele pacienţilor, este un model care funcţionează. Funcţionează cu fonduri publice şi coplată.
Dr. Răzvan-Petru Nastasă, preşedinte, Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenţi (SMMR)
► Avem o problemă de mentalitate şi de percepţie despre medicii de familie şi nu doar din partea pacienţilor, ci şi a medicilor.
► Ca medic, nu vrei să faci medicină de familie ca să dai doar bilete de trimitere, ci vrei să faci şi altceva, de aceea nu se alege medicina de familie ca specializare.
► Medicină de familie se face în anul 6 la facultate, atunci deja lumea e cu gândul la alte specialităţi.
► Depresia şi anxietatea sunt răspândite în România, dar nu avem cifre despre ele. Cred că o să fie bolile viitorului, alături de cele cardiovasculare.
► Un lucru care ar putea să ajute medicii rezidenţi să rămână în România ar fi să facem educaţie financiară şi antreprenorială. Primim frecvent întrebări cum să deschizi un business, cum să obţii fonduri.
► Pe radiologie, până acum câţiva ani nu aveai competenţe în CT şi RMN, chiar dacă terminai rezidenţiatul, dar acum da. S-au mai schimbat lucrurile.
Dr. Claudia Teodorescu, fondator, Donna Medical Center
► Este nevoie de asigurări de sănătate reale. O parte din sumă plătită să se ducă la stat, iar o parte la privat. Eu plătesc asigurarea la stat, dar probabil că dacă aş avea nevoie m-aş duce spre zona privată. Sistemul de stat are probleme pentru că din banii din asigurări toată lumea are acces la orice fel de serviciu, nelimitat.
► Problema sistemului public nu este calitatea medicilor, ci organizarea.
► Medicul de familie trebuie să preia anumite afecţiuni care nu trebuie tratate la urgenţă. La Camera de gardă este deschis non-stop, dar nu înseamnă că e bine să mergem acolo mereu.
► Trebuie să existe programe de prevenţie, gratuite, şi dacă nu le faci să existe faza de coerciţie.
O parte din plata pentru tratamentele bolilor care ar putea fi prevenite să fie acoperită de pacient.
Luminiţa Vâlcea, director executiv, COPAC (Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice)
► Pacientul are nevoie de ambele sisteme, public şi privat. Dar lucrurile ar trebui să fie mai coerente. Priorităţile trebuie să ţină cont de nevoi.
► Nu avem date clare, cercetări, despre nevoile comunităţii. Nu avem registrele pacienţilor.
► Ministerul trebuie să stabilească priorităţile din sănătate. Este nevoie de programe de screening. Dar medicii de familie sunt puţini. Avem 120 de medici în Ilfov care au vrut să participe la un program de screening, din 1.400.
► Problemele principale sunt cele legate de circuit, de buget, faptul că trebuie o rectificare bugetară ca să se acopere banii pentru programele speciale, problemele legate de prevenţie, accesul dificil la date, lipsa de educaţie, de informare.
