♦ Ioan Nani, Antibiotice Iaşi: „Potenţialul de consum al românilor este important. Prindem un trend internaţional“ ♦ Dragoş Damian, Terapia: „Industria farmaceutică ar trebui să fie văzută ca fiind una strategică“ ♦ Mihai Fugarevici, Stada: „România este o destinaţie atractivă pentru investiţii datorită poziţiei geografice, dar şi sprijinului statului.“
Companiile producătoare de medicamente spun la unison că industria farma trebuie să devină un sector strategic pentru România şi să fie susţinută ca atare pentru a se putea dezvolta. Potenţialul de dezvoltare al industriei producătoare de medicamente este unul mare pe plan local şi ar putea contribui semnificativ la bugetul de stat, au spus participanţii care au luat parte la discuţiile din prima zi a evenimentului ZF Health & Pharma Summit ’23. Între performanţă şi supravieţuire în sănătate.
Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Pfizer, Antibiotice Iaşi, Arpim, Bondoc & Asociaţii, Bristol Myers Squibb, Johnson & Johnson, Dumagas, EY, Filip & Company, IQVIA, Terapia, newpharma, Muşat & Asociaţii, UNSAR, PwC, ContentSpeed, Siemens Healthineers, Medicover, Servier, Life Dental Spa, ADEM, Medima, htss, Klintensiv, Stada şi BPT.
Creşterea producţiei de medicamente ar putea facilita accesul mai uşor al oamenilor la tratamente, este de părere Simona Cocoş, CEO Zentiva, unul dintre cei mai mari producători de pe plan local.
„Cred că într-adevăr medicamentele generice trebuie stimulate, ajutate, tocmai că aduc creşterea accesului şi economiei la bugetul de stat, economii care pot fi folosite pentru a compensa medicamente noi apărute pe piaţă“, spune Simona Cocoş.
O creştere a producţiei de medicamente în România ar contribui la o creştere a veniturilor la bugetul de stat dinspre acest sector economic. Însă, statul ar trebui să sprijine investiţiile în acest sector prin ajutoare de stat, prin investiţii care s-ar întoarce la bugetul de stat sub forma taxelor şi impozitelor plătite de companii. Statul sprijină deja construcţia unor fabrici de medicamente printr-un ajutor de stat.
Mai mult, investiţiile în noi fabrici de producţie a medicamentelor ar putea pune România pe harta investitorilor internaţionali.
„România este o destinaţie atractivă pentru investiţii datorită poziţiei geografice, a îmbunătăţirii infrastructurii dar şi a faptului că România susţine investiţiile de acest fel. Stada a obţinut un ajutor de stat de aproape 50% din investiţie, care a contat extrem de mult în dinamică. Trebuie să ţinem cont că astfel de proiecte se discută în compania mamă ani la rând“, spune Mihai Fugarevici, country manager Stada, companie care durelează una dintre cele mai mari investiţii prin construirea unei fabrici de producţie a medicamentelor la Turda. Valoarea investiţiei se ridică la 50 mil. euro.
Cu toate că participanţii din prima zi a evenimentului au susţinut nevoia de a creşte producţia de medicamente, o potenţială dezvoltare a sectorului nu înseamnă totuşi că România îşi va asigura necesarul de medicamente.
„Potenţialul de consum al românilor este important. Prindem un trend internaţional. Nicio ţară nu încearcă să-şi producă la maximum tot ce este necesar pentru consumul propriu. O parte dintre noi investim mult şi în pieţele internaţionale. Afacerea se duce pe mai multe pieţe, într-un echilibru determinat de specificul producţiei pe care o faci şi de potenţialul afacerii“, spune Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi.
Statul român ar trebui însă să reunoască industria producătoare de medicamente ca fiind una strategică, astfel încât producţia de medicamente să fie stimulată pentru a contribui la economica locală. România importă mai multe medicamente decât exportă.
„Industria farmaceutică ar trebuie să fie văzută ca fiind una strategică. Este evident că fabricile de medicamente dintr-o ţară nu vor produce toate medicamentele necesare, însă nu putem fi nici ca România, unde 15% din deficitul de balanţă comercială este dat de industria farmaceutică. Cred că România poate dezvolta industria farmaceutică“, spune Dragoş Damian, CEO Terapia.
Mirela Iordan, country manager, Pfizer România
► Decizia de rambursare a vaccinurilor nu este uşor de luat, dar s-a obţinut acest lucru, iar pentru vaccinul antigripal termenul de rambursare era 1 septembrie, la care însă există o întârziere de o lună.
► Avem o terapie aflată în cercetare pe cancerul de prostată şi canerul de sân. În martie 2023, însă, a venit decizia de negociere negativă pentru molecula pentru cancerul de sân metastatic.
► Secvenţializarea lansării de produse noi va fi întârziată pentru că România nu mai este o piaţă atractivă, având în vedere că aşteptăm o moleculă şi că termenul de 28 de luni de supravieţuire reprezintă un record la un pacient cu cancer metastatic. Vedem o descurajare a informaţiei şi a accesului.
Roxana Botea, country director Johnson & Johnson România
► Cancerul este a doua cauză de deces în România şi avem în jur de 260 de cazuri la 100.000 de locuitori, conform Eurostat, dar cred că aceste cifre sunt mult subdimensionate pentru că în mediul rural cred că există în continuare multe cazuri nediagnosticate. În continuare este foarte mult loc de parteneriat privat-public pentru a creşte accesul românilor la tratamente europene.
► Delistarea medicamentelor nu este o practică obişnuită. Toate medicamentele pe care le aducem în ţară le ţinem disponibile cât de mult timp putem. Chiar şi în momentul în care medicamantele îşi pierd brevetul, încercăm să susţinem accesul pacienţilor la acel medicament.
Dan Minoiu, partener, Muşat & Asociaţii
► Pandemia ne-a învăţat că trebuie să privim sectorul farmaceutic ca pe unul strategic pentru România şi investiţiile în domeniul farmaceutic, mai ales în industrie, unde trebuie încurajate. Un bun exemplu este Stada, care a ales să construiască o fabrică în România, prin competiţie cu celelalte companii afiliate din grup.
► În ultimii ani constatăm o creştere a actelor emise în domeniul sănătăţii. Doar în 2022 şi 2023 vorbim de aproape 670 de acte normative care sunt emise în legătură cu reglementarea medicamentelor. Constatăm că uneori nu se realizează o consultare publică sau nu se realizează un studiu de impact, de aici şi nemulţumirile care apar între produsul final şi noi ca industrie, ca pacienţi, ca analişti.
Costin Manta, partner, indirect tax, EY România
► Odată ce fiscul descoperă un sediu fix sau unul permanent în România, companiei nerezidente, prin existenţa unui sediu permanent, i se poate impune impozit pe profit în România şi va plăti şi în ţara de rezidenţă şi în România, iar de aici apare dubla taxare.
► Dacă pentru compania nerezidentă din afară se fac servicii de promovare a produselor şi se constată existenţa sediului fix, prestatorul de servicii de promovare, din taxare inversă, va avea TVA local din România, care trebuie plătit la bugetul de stat.
Silviu Vasile, partener, Filip & Company
► S-a discutat mult despre investiţii în unităţi de producţie. În distribuţie şi în retail vedem şi o investiţie pe partea de personal uman şi pe partea juridică. Vedem un grad de conformare din ce în ce mai mare cu legislaţia de concurenţă din partea companiilor, aş pune în top trei din perspectiva conformităţii.
► Pe lângă activitatea de sancţionare a autorităţii de concurenţă din România atunci când întâlneşte neconformităţi, autoritatea are şi zona de investigaţii sectoriale de cunoaştere a pieţei, iar distribuţia şi retailul farmaceutic a cunoscut constant investigaţii de tipul acesta din partea autorităţii.
Doina Vîlceanu, marketing director la ContentSpeed
► Farmaciile noastre - avem peste 60 de farmacii care folosesc platforma ContentSpeed - au avut, în medie, o creştere a vânzărilor de peste 1.700%, avem jucători cu 2.500%, în perioada pandemiei.
► Aceste farmacii au înţeles importanţa canalului de e-commerce, au înţeles puterea acestei transformări digitale a operaţiunilor lor offline, să deschidă acest nou punct de lucru este mult mai profitabil decât oricare altă locaţie fizică.
► Odată cu numărul de farmacii care au tot intrat în e-commerce, preţul tehnologiei a scăzut semnificativ.
Dragoş Damian, CEO, Terapia
► Dacă nu avem resursă umană, suntem limitaţi. Trebuie să dezvoltăm resursa umană fie prin finanţări proprii, fie în colaborare cu universităţile de profil.
► Este important să avem grijă ca industria farma să fie văzută într-adevăr ca fiind o industrie strategică.
► Fabricile de medicamente dintr-o ţară nu vor produce toate medicamentele necesare, însă nu putem continua aşa în România, unde 15% din deficitul de balanţă comercială este dat de industria farmaceutică.
Cecilia Radu, director general Novo Nordisk România, preşedinte Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)
► Sistemul de sănătate din România, dacă ne uităm la standardele europene, este în continuare mult subfinanţat. Am ajuns la aproape 6% din PIB, dar media europeană este la 10%. Ceea ce ne propunem noi este o creştere măcar la 9% din PIB.
► Pentru a avea un sistem de sănătate rezilient trebuie să creştem investiţiile, să avem acces la terapii inovatoare şi să stimulăm cercetarea şi dezvoltarea industriei farmacetutice.
► Anul acesta au fost rambursate în contractele cost volum şase molecule, cel mai puţin din ultimii cinci ani. Acum, peste 30 de molecule aşteaptă să intre pe lista de rambursare şi nu avem nicio predictibilitate.
Cătălin Radu, general manager, Bristol Myers Squibb România
► România trebuie să înţeleagă că sănătatea este un domeniu strategic, care are nevoie de investiţii. Cu 6% din PIB (pentru sănătate - n.red.) suntem foarte departe de o medie europeană.
► Media din PIB în investiţii în sănătate în Europa era de 9% în urmă cu un an, iar acum, conform ultimelor estimări, Europa a ajuns la 10% din PIB. La noi se măreşte decalajul.
► Avem nu mai puţin de cinci indicaţii noi în oncologie care aşteaptă compensarea efectivă, dar nu sunt bani. Avem contractele semnate, dar nu se finanţează. Avem o moleculă care a primit decizie de includere condiţionată de mai bine de un an, dar care nici acum nu este pe lista cu molecule compensate.
Silviu Lungu, associate director offering management IQVIA România şi Moldova
► Valoarea pieţei de medicamente din România a atins 6,4 miliarde de euro raportat la MAT 2023 (iulie 2022 - iunie 2023 -n. red.), în creştere cu 15,3% faţă de MAT 2022.
În funcţie de volum, creşterea a fost de doar 1,4%.
Evoluţia indică faptul că această majorare s-a bazat aproape exclusiv pe creşterea preţurilor la medicamente.
► Din valoarea totală a pieţei, medicamentele cu prescripţie au avut o contribuţie de 4,6 miliarde de euro, iar produsele din categoria consumer health de 1,7 miliarde de euro.
► În 2023, România contribuie cu 16% în piaţa CEE (Europa Centrală şi de Est), procent care este estimat să crească la 17% până în 2026.
Lucian Bondoc, managing partner, Bondoc & Asociaţii
► Există o tentaţie din partea statului de a discrimina gradual sectorul privat faţă de cel public. De exemplu, la sectorul privat, dacă ne uităm la serviciile medicale, vom vedea nişte tarife care fie nu sunt actualizate, fie sunt actualizate mult mai încet, în timp ce la sectorul public o parte dintre costuri sunt acoperite în alt mod.
► Salariile în sectorul medical s-au mărit foarte mult, 3.000-4.000 de euro, dar nu s-au mărit şi tarifele celor care concurează cu acei oameni. Există diferenţe foarte mari în schemele de personal la spitalele care ţin de consiliile locale, faţă de cele care ţin de minister.
Ana Gavrilă, pharma & retail product director, HTSS
► Este foarte important să sprijinim prin educaţie tot ce se întâmplă în zona de business. Dacă ne uităm la nivel internaţional vom vedea că este foarte greu ca un sistem educaţional dintr-o ţară să ţină pasul cu tehnologia şi lumea de business din zona respectivă. Există însă posibilitatea ca întreg mediul de business să sprijine educaţia şi să se implice constant în formarea, educarea şi pregătirea tinerilor pentru mediul în care urmează să lucreze.
► O farmacie online prin lege are în spate o farmacie fizică şi un farmacist care supraveghează tot ce se întâmplă în farmacia online, inclusiv în produsele pe care le punem în coş.
Emanuel Bancilă, tax policy and controversy leader, EY România
► Încă de acum zece ani, România are legislaţie de preţuri de transfer. Liniile directoare ale OECD au fost transpuse în Codul fiscal şi, ca atare, o companie care face producţie nu poate să aibă aceeaşi marjă de profit cu o companie care face import şi distribuţie.
► Statistic, la nivelul instanţelor de judecată din România, noi, ca practică, ne confruntăm cu un număr de opt sedii permanente şi sedii fixe. Pentru şapte dintre acestea am reuşit să obţinem suspendarea actului legislativ de înregistrare în instanţa de judecată. Tuturor societăţilor care au contestat aceste acte de impunere li s-au respins contestaţiile fiscale.
Ruxandra Târlescu, partener PwC România
► De săptămâna trecută a fost publicat un proiect de lege care este în transparenţă decizională şi care vine cu mai multe modificări pe partea de fiscalitate, una dintre ele fiind impozitul minim pe cifra de afaceri.
► Acest lucru ar avea un impact foarte mare în industria farma. Se doreşte un impozit de 1% pe cifra de afaceri, dar asta nu înseamnă cifra de afaceri din bilanţ, pentru că se iau în calcul şi veniturile financiare sau provizioane.
► Afectată este toată lumea, iar marea majoritate a clienţilor noştri datorează acum un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
Ioan Nani, director general, Antibiotice Iaşi
► Avem un proiect pe care vrem să-l dezvoltăm în următorii 8-10 ani - The Future Together - în care vrem să atragem o parte din partenerii noştri. Este un program foarte generos de investiţii şi de dezvoltare de pieţe. Peste 400 mil. lei vor fi investiţi în următorii 6-7 ani, în câteva proiecte mari, dintre care unele vizează dezvoltarea de noi forme farmaceutice, iar altele reprezintă proiecte de sustenabilitate, de protecţia mediului şi de reducere a amprentei de carbon.
► În perspectivă am pus bazele şi vom dezvolta centrul Inova aĂ, care va fi cel mai amplu centru de cercetare pentru produse farmaceutice din România, pentru care ne pregătim să investim peste 85 mil. euro în perioada 2023-2030.
Mihai Fugarevici, country manager, Stada
► Fabrica de la Turda, o investiţie de peste 50 mil. euro, este o construcţie în timp record - am pus prima cărămidă în noiembrie anul trecut şi prima cutie de medicamente o vom produce în Q3 sau Q4 anul viitor. Totuşi, 2023 este un an dificil din perspectiva unui investitor.
► Fabrica de la Turda, atunci când va fi funcţională 100%, va avea 500 de angajaţi.
► România este o destinaţie atractivă pentru astfel de investiţii din mai multe motive - poziţia geografică, îmbunătăţirea infrastructurii şi faptul că este o ţară care susţine investiţiile de acest gen.
Simona Cocoş, CEO, Zentiva
► Medicamentele generice trebuie stimulate, ajutate, tocmai că aduc creşterea accesului şi economiei la bugetul de stat, economii care pot fi folosite pentru a compensa medicamente noi apărute pe piaţă.
► Cred că piaţa farmaceutică are potenţială creştere pentru că nu am acoperit toate nevoile existente. Eu mă aştept la o creştere, poate nu double digit, ci single digit.
► Sunt 21 de fabrici în România, toate sunt fabrici de medicamente generice, industria pharma este undeva între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei, niciunul nu se ocupă direct de fabricile de medicamente din România.
George Echim, farmacist, acţionar Farmacia Ardealul din Piatra Neamţ
► Situaţia este roz în domeniul farmaceutic la producători, dar în retail şi distribuţie media profitabilităţii nete este de circa 1,9%.
► Doar şase tineri încep Facultatea de Farmacie la Târgu-Mureş. În retail şi distribuţie, aici este nivelul, iar lucrul acesta nu are cum să nu îşi pună o amprentă destul de puternică asupra serviciilor farmaceutice.
► Dacă accesibilitatea medicamentelor se face strict prin limitarea preţului, care să fie la nivelul cel mai mic, atunci ea vine la pachet cu lipsa disponibilităţii. O modificare a preţului medicamentelor a fost binevenită pentru că ar putea să oprească declinul disponibilităţii de medicamente pe piaţa românească.
Matei Ladea, cofondator şi partener, Omnia Capital
► Industria farmaceutică seamănă foarte mult cu investiţiile de tip infrastructură. România are enorm de mult potenţial.
► Cele câteva investiţii din România prezente pe harta europeană nu mi se par puţine, dar nici multe, ţinând cont că România are un spread destul de masiv de adaptare la standarde vest-europene, motiv pentru care ar trebui să accentuăm aceste investiţii.
► Avem o populaţie în îmbătrânire la nivelul întregii Europe şi va fi în continuare nevoie de consum farmaceutic masiv, aşa că va trebui să ne focusăm şi să investim în acest sector.
