LIVE TEXT. ZF BT Health - Sănătatea în prim plan: Ce vor antreprenorii din sănătate? Transparenţa banilor de la stat, să poată angaja mai uşor medici şi asistente din alte ţări şi crearea bazelor de date despre pacienţi şi nevoile lor

Transparenta cheltuirii banilor în sistemul de sănătate public şi privat, lipsa birocratiei în ceea ce priveşte angajarea medicilor din alte tări, existenta unor registre la nivelul autoritătilor care să arate nevoia de îngrijire medicală a pacientilor ar duce la investitii mai tintite atât din partea statului, cât şi a mediului privat. Acestea au fost câteva dintre temele dezbătute la conferinta ZF BT Heath. Sănătatea în prim plan organizată de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania la Bucureşti.

Este a doua editiei a acestei conferinte, în care medici, antreprenori şi reprezentanti ai autoritătilor şi bancheri se întâlnesc pentru a dezbate cele mai importante subiecte din sănătate.
 

Mariana Velisarato, CEO, DentalMed

• În centrele universitare există posibilităţi să ajungi la medicul de care ai nevoie, dar în mediile rurale e dificil. Ai nevoie de trimitere de la medicul de familie să ajungi la mediul de care ai nevoie, iar medicul de familie e personaj important şi greu de găsit, peste 400 de localităţi fără medic şi e problematic.
• E extrem de dificil să faci concurenţă reală statului.
• Dacă medicii sunt într-o relaţie de colaborare cu noi şi avem un contract de prestări servicii, cu clauze clare, rupi relaţia cu el dacă e neperformant. Însă, dacă e o relaţie de tip angajat-angajator e mai greu.
• E dificil să avem un parteneriat public-privat. Am avut două situaţii dificile. Unii copii trebuie trataţi cu anestezie generală, iar noi nu putem face asta şi mergem în spital pentru acest lucru şi am încercat la stat, pentru că au medici şi infrastructură.
• Într-un spital, ne-au zis că după ora 22:00 nu mai pot fi folosite sălile. Nu acceptau banii noştri.
• În alt spital, Gomoiu, nou atunci, şi-au dat seama că banii pe care noi i-am plătit, nu ajungeau la spital, ajungeau la primărie şi au considerat că e un efort suplimentar şi nu pot investi banii primiţi în spital. Drept urmare, n-au mai făcut asta.
• Uitându-ne la populaţia României, vom fi bătrâni, vom fi bolnavi. Cancerul e una dintre bolile viitorului.
• În stomatologie lucrurile sunt mai uşoare când vine vorba de investiţii. Cel mai scump aparat pe care îl poţi lua este un CT de 200.000 de euro.
• În fiecare an se schimbă aparatele, modele noi, ca la iPhone.
• Am reuşit să accesăm fonduri, prin Programul Operaţional de Sănătate, este o premieră, deşi am jucat de fiecare dată, ca la loto. O să venim şi cu partea nostră de investiţie.
• Anul acesta deschidem facilităţi noi.
• Am accesat fonduri şi prin IMM Invest.
• IMM Invest a fost o facilitate fabuloasă şi timp de opt luni nu plăteai dobânzi şi comisioane. Oricât de mică ar fi marja băncii, s-a tripat costul.

Dr. Răzvan-Petru Nastasă, preşedinte, Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenţi (SMMR)

• Avem o problemă de mentalitate şi de percepţie despre medicii de familie şi nu doar din partea pacienţilor, ci şi a medicilor.
• Ca medic, nu vrei să faci medicină de familie ca să dai doar bilete de trimitere, ci vrei să faci şi altceva, de aceea nu se alege medicina de familie.
• Medicină de familie se face în anul 6 la facultate, este privită (eronat) ca fiind mai puţin importantă fiind făcută în anul 6 la facultate, aproape de final, atunci când lumea e cu gândul deja la alte specialităţi.
• Depresia şi anxietatea sunt răspândite în România, dar nu avem cifre despre ele. Cred că o să fie prezente în viitor. De asemenea, bolile cardiovasculare.
• Avem o bază de câteva sute de medici rezidenţi care se implică în activităţile noastre.
• Un lucru care ar putea să ajute medicii rezidenţi să rămână în România ar fi să facem educaţie financiară şi antreprenorială. Primim frecvent întrebări cum să deschizi un business, cum să obţii fonduri.
• Dorim să facem un proiect de educaţie antreprenorială pentru medicii rezidenţi.
• Problema principală este lipsa educaţiei sau nivelul scăzut al resurselor pe care le au la dispoziţie.
• Pe radiologie, până acum câţiva ani nu aveai competenţe în CT şi RMN, chiar dacă terminai rezidenţiatul, dar acum da. S-au mai schimbat lucrurile.

Luminiţa Vâlcea, Director executiv COPAC (Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice)

• Pacientul are nevoie de ambele sisteme. Dar lucrrile ar trebui să fie mai coerente. Prioritătile trebuie să tină cont de nevoi. Nu avem date clare, cercetări, despre nevoile comunităti. Nu avem registrele pacientilor. Initiativele sunt disparate şi nimeni nu pune lucrurile cap la cap.
• Ministerul trebuie să stabilască prioritătile din sănătate. Avem cel mai amre număr de cazuri descoperite târziu. Este nevoie de un program de screening. Dar este greu, medicii de familie sunt putini. Avem 120 de medici in Ilfov, din 1400 care au vrut să intre intr-un program de screening. E clar că nu reusim doar cu medicii de familie.
• Apoi vorbim de circuit. Un pacient cu cancer are nevoie de mai multe specializări. Este nevoie de un medic care să integreze toate informatiile.
• Am lucrat foarte bine cu medici de medina muncii, care ar trebui să aibă mai multe atributii. Acum medici de familie au apanajul preventiei, dar se pot face mai multe lucruri.
• Medicul de familie este medical comunitatii. Dar nu cu ce avem acum. Ei sunt putini, îmbătrâniti.
• În străinătate dacă nu faci anumite analize, screening, rişti să plăteşti tratamentul dacă apare boala.
• Problemele princcipale sunt cele legate de circuit, de buget, faptul că trebuie rectificare ca să se acopere banii pentru programele speciale, cele legate de preventie, faptul că se descoperă bolile târziu, accesul dificil la sate, lipsa de educatie, de informare. Trebuie să lucrăm mult pe zona asta, picătură cu picătură.
• Venim cu multe propuneri către minister. Am sustinut ca pacientii cronici să aibă acces la vaccinuri compensate. S-a întâmplat anul acesta. Vaccinarea este foarte important pentru pacientii cronici.

Ana Maria Marian, Managing Director, Enayati  Medical City

• E mai puţin important modelul pe care îl alegem, pentru că şi Danemarca, Singapore sau Anglia, au probleme, durează şi la ei 3-6 luni să ajungă un pacient  la un specialist. Important e ca privatul şi statul să reuşească să colaboreze şi să implementăm un sistem, oricare ar fi el.
• Văd o tendinţă de uniformizare. În piaţa privată cresc businessuri mici care apoi sunt cumpărate. Sunt jucătiori mari care absorb mulţi jucători mici.
• Piaţa de sănătate se dezvoltă în valuri şi în trenduri.
• Fiecare medic visează să aibă un spital.
• E un model prin care putem încuraja medicii să devină antreprenori sau nu?
• În fiecare săptămână vin multe businessuri mici la noi să le cumpărăm. Un medic, faimos în principiu, care astăzi e aici, mâine e dincolo, a făcut un spital care pe termen lung nu poate fi sustenabil.
• Un sistem medica fără îngrijire primară e o utopie.
• Studiile arată că 80% din probleme se rezolvă prin îngrijire primară, dar medicii de familie trebuie să fie competenţi.
• Putem face contract cu Casa de Asigurări pentru a face centre de permanenţă de îngrijire primară, dar depinde cât se doreşte.
• Finanţarea de la bănci devine din ce în ce mai scumpă.
• Când ne uităm la apartură, ne gândim ca cel care ne furnizează aparatura să devină şi un finanţator pentru o parte din investiţie.
• Finanţarea e scumpă cu 8% dobândă pentru noi, indiferent că e vorba de lei sau euro. Suntem mai stimulaţi să căutăm investitori în altă parte.
• Avem 2,5 ani de prezenţă pe piaţă, a fost o investiţie mare pentru a face acest ecosistem medical.
• Anul acesta şi anul viitor ne uităm să ridicăm calitatea actului medical.
• Am planificat investiţii în robotică.
• Ne uităm spre extinderea în nordul Capitalei şi către alte direcţii de business, de exemplu, servicii la domiciliu.
• La maturitate, businessul nostru anual va ajunge la 53 de milioane de euro, suntem pe drumul cel drum, o să ajungem repede la această ţintă.

Dr. Dan Mitrea, co-fondator, Clinica Neuroaxis

• O limită pentru care mulţi colegi din sistemul public o au este că nu se pot specializa în spital şi dacă merg în străinătate să se specializeze se sau nu-şi găsesc loc într-un spital, pentru că există o ierarhie pe care trebuie să o respecţi.
• Eu nu pot să văd pacienţi doar pe specializarea mea, ci trebuie să văd pacienţi indiferent de problemă în sistemul public.
• Sunt unele cazuri excepţionale, pe care trebuie să le studiezi, să te adaptezi la problemă, iar asta ia timp şi trebuie să cunoşti lucruri.
• Avem un registru intern pentru molare, făcut pe 180 de pacienţi, aflat în baza noastră de date, dar decidenţii politici nu-l vor. Nu există o centralizare.
• Există medici de familie foarte performanţi, care pot să deservească urgenţe minore.
• În Braşov, există o clinică cu şase medici care pot rezolva non-stop. Funcţionează cu fonduri publice şi co-plată.

Silviu Savin, asociat, Medeuropa

• Nu există ceva centralizat în România.
• Medeuropa are clinici şi în Franţa şi în Germania. Cele din România sunt egale cu cele din Franţa şi le depăşesc pe cele din Germania ca şi tehnologie.
• La noi ajunge pacientul după mai multe etape. E posibil ca problema să plece de la medicul de familie, care oferă îndrumare, deşi sunt multe ţări în care medicul de familie asigură îndrumarea.
• Din experienţa noastră, în România nu vine cineva trimis de medicul de familie. Cred că în momentul de faţă jumătate din cei care vin la noi, nu au primit îndrumare de la medicul de familie.
• Pacienţii nu ştiu ce să facă, le e greu să facă un management, poate sunt şi în vârstă, şi nu ştiu unde să ajungă pentru problema lor.
• Există două probleme cu primirea pacienţilor, iar una este managementul accesului.
• În Singapore, 16% din PIB e din taxe şi nu e gratuit să mergi la urgenţă.
• E dificil politic să ceri o taxă de 20 de lei să ai acces la sănătate, deşi ar reduce extrem de mult din încărcarea din camera de gardă.
• Cererea se ajustează, chiar şi la concediu medical, cu costuri.
• Un cost minim pentru un serviciu medical întotdeauna va crea o oglindă mai clară.
• Anglia a avut 22 de ore aşteptare la camera de gardă acum şase luni. Întotdeauna, ce e complet gratuit, e abuzat.
• Un exemplu de concurenţă neloială: statul nu plăteşte pentru clădiri, privatul da.
• Avem 6 clinici cu două tratamente diferite. O lege clară e interpretată diferit.
• Medicul de familie trebuie să rezolve urgenţele minore, dar el trebuie să fie dotat corespunzător şi să fie un serviciu non-stop cu co-plata.
• Trebuie să plătim pentru sănătate, nu pentru boală.
• La noi e imposibil să lucrezi ca medic, dacă te-ai educat în Franţa. N-avem încredere în şcoala franceză.
• Un medic care a făcut facultate în România şi s-a specializat într-un anumit domeniu, dacă nu a făcut aceleaşi cursuri ca în România, nu are voie să lucreze în România.
• Cred că sunt multe resurse la stat care pot fi utilizate mai eficient.
• În domeniul nostru, o dată la zece ani apare un progres tehnologic.
• În domeniul radioterapiei, Casa plăteşte diferenţiat. În anumite domenii se poate.
• A existat un program de screening acum 5-6 ani.
• Construim două clinici noi acum, una la Iaşi, care se termină în curând, şi una la Bacău, care va fi gata anul viitor. În Bistriţa am luat teren şi vom face o clinică şi acolo în următorii ani.
• O   investiţie într-o clinică este de 7-12 milioane.
• Piaţa de radioterapie e crescătoare. România are mai puţină ofertă decât necesarul general. Jumătate din pacienţii care au nevoie nu ajung la radioterapie. În Bucureşti ajung, dar în restul ţării nu, iar un pacient trebuie să vină de 30-40 de ori la radioterapie,.
• Încercăm să extindem lanţul de clinici în toată ţara.
• În Germania şi în Franţa am mers pe dezvoltare locală, regională.
• Acum avem 4 clinici operaţionale şi o să avem 7 din 2025. Durează un an şi jumătate până când o clinică este operaţională
• Încheiem 2023 cu o cifră de afaceri de aproximativ 20 de milioane de euro, adică 100 de milioane de lei.
• În radioterapie e greu să faci clinici în oraşe mici – Bistriţa e primul experiment, pentru că nu ai un flux suficient de pacienţi şi nu ai medici. Sunt absolvenţi de facultăţi din oraşele mici, dar e dificil să-i aduci acasă.
• Faptul că un român care a învăţat în Franţa nu poate profesa în România ne face munca dificilă, chiar dacă un medic român care a învăţat aici poate profesa în Franţa.

• De cele mai multe ori cineva trebuie şi va avea de câştigat. Cel care trebuie, din punctul meu de vedere, acesta este pacientul.
• România are multe probleme, cum au toate societăţile moderne. Sistemul de sănătate, aşa cum vorbeşte toată lumea, are o problemă, e evidentă, dare soluţiile sunt cele la care trebuie să ne uităm.
• Vrem spitale, vrem infrastructură, dar în sistemul public nu sunt fonduri sau sunt greu accesibile. Mediul privat are acces mai uşor la fonduri.
• Astăzi, în infrastructura publică se va investi şi va fi diferită graţie PNRR. Ne uităm, de asemenea, la Programul Operaţional de Sănătate. Visăm şi o să construim real o ţară ca afară, cu infrastructură modernă, nouă.
• Într-un mediu universitar, în oraşele mari ai acces la ce e mai bun în sănătate, dar 45% din populaţie stă în mediul rural. Trebuie să vorbim de sănătatea la nivel local, unde în primul rând ar trebui să vorbim de acces real. E un lucru important asupra căruia să ne aplecăm.
• Provocările pot fi multe, dar important e să oferim acces facil la servicii de sănătate.
• E mai simplă discuţia despre sănătate în vremuri fără stres medical, dar am suportat şi pandemia.
• Un consens este faptul că trebuie să înaintăm în acest sector.
• Există două tipuri de sisteme care funcţionează, chiar şi în Europa, important e să stabilim priorităţile, pentru că resurse sunt limitate. Hai să luăm acţiune, să fim orientaţi către obiective şi atingerea lor.
• Există şi în România lucruri veritabile, cum e terapie cardio, care e inovativă.
• Aşteptările românilor sunt să aibă acces la tot ce-ţi oferă medicina nou.
• Uniformitatea abordărilor este cel mai simplu lucru pe care îl putem face. De luna viitoare o să discutăm cu toţii acelaşi lucru, o să avem aceeleaşi informaţii la Bucureşti, apoi o să le avem în ţară. Sunt conştient că nu avem o abordare unitară.
• Sistemul franţuzesc, am lucrat ca medic ceva timp acolo, e diferit pentru că s-a investit mult.
• Avem un proiect semnificativ, de 100 mil euro, pentru generarea unui sistem informatic, nou. Acesta de acum acum a fost făcut acum mulţi ani şi era prevăzut pentru 28.000 de utilizatori, dar acum sunt peste 40.000 de utilizatori şi nu poate funcţiona cum trebuie.
• Proiectul va fi finanţat din fonduri europene şi PNRR. Va fi gata în 2025.
• Acum avem nevoie de asimilare resurse umane, avem nevoie de IT-işti. Dăm salarii de 4.000 de euro pentru fiecare IT-ist.
• Avem 15 IT-işti, dar nu pot face ce nu s-a făcut în ultimii 5 ani. Ne interesează ca ceea ce avem acum să fie funcţional. O să se vadă în următorii ani.
• Problema e că cu resursele existente ale unităţilor medicale se acordă asiguraţilor şi neasiguraţilor în funcţie de alocările de la noi, doar că alocările directe de la bugetul de stat din România arătă că noi dăm în jur de 6% din PIB în sănătate, în timp ce media europeană e de peste 9%, iar Franţa are 11,9 Germania are 12,1%. În cazul unui pacient, care contribuie, se întreabă: ce primesc eu din aceşti bani? Despre asta este discuţia.

Dr. Cătălin Gabriel Apostolescu, Manager Institutul Matei Balş

• Este greu să lucrezi în sistemul public. Sursa de finanţare e mică. Eu visez să nu existe această împărţire public-privat. Să fie societăţi pe acţiuni, unde statul să aibă o cotă, să poţi atrage finanţare. Pe omul obişnuit să nu îl intereseze această etichetă. De spital privat sau de stat.
• Urgenţa ar putea fi rezolvată în timp rezonabil dacă ar exista o taxă de intrare
• Am avut sistemul cu moaşe şi ar putea fi recreat. Avem o facultate de moaşe, dar ele au voie doar în spital. Nu au drept de practică privată. Ce faci când sarcina nu mai este fiziologică, unde incepe responsabilitatea medicală, malpraxisul?
• Eu sunt medic. Şi brusc am fost aruncat în apă şi am fost numit manager. Încă învăt ce înseamnă asta. Primul avantaj este că am avut o moştenire bună la Balş.
• Lucrurile la stat merg foarte greu. Când eram medic mi-era ciudă pe cei de la privat. Ziceam că ei rezolvă problemele uşoare şi cele grele vin la stat. Apoi am ajuns manager şi mi-am schimbat părerea. Acum mi se pare mai uşor la privat decât la stat. Eşti legat de mâini de multă birocratie, regulamente. Nu poti avea o idee şi să o pui în practică pentru că nu ai control pe buget, pe resurse umane, nu poti modifica normative de functionare.
• Orice asistentă care depăşeste un grad profesional poate fi mutată pe alt post doar prin aprobare de la minister. Dacă am un medic care se specializează aştept din nou reîncadrarea pe alt post. 
• Am ]n spital o bucătărie bine dotată şi am vrut să mă asociez cu un operator privat ca să livrăm mâncare de calitate pacientilor. Problema a fost să trec bucătăria din patrimoniul public în patrimoniul privat al statului. Şi încă aştept.
• A fost o discutie ca în spitalele de stat să poată fi oferite servicii private, după program, folosind infrastructura spitalului. Dar nu s-a realizat
• Din orice venit propriu al spitalului, eu cedez 80% ministerului.
• Eu am obligatia ca 90% din angajati să fie implicati in actul sanitar. Aş avea nevoie de mai mult de 10% pe alte zone, de exemplu IT.
• Orice investitie făcută de un spital public se face acum doar dacă prinde vreun program. Eu aştept de 2 ani fonduri pentru o sectie de terapie intensivă. Când a crescut pretul echipamentelor necesare, totul s-a oprit. Am apelat la un integrator de aparatură medicală. Când am refuzat oferta, s-a blocat şi investitia la clădire.

Lucia Sîrb, Director Divizia pentru Medici Banca Transilvania  

• Suntem de 16 ani pe piată şi am văzut o necesitate în a ajuta sectorul medical. Colaborăm şi cu sectorul public şi cu cel privat, pentru că ele sunt complementare. Avem un rol de finanţator.
• Avem medici supraspecializaţi, dar ca infrastructură aveam multe nevoi şi aici am vrut să susţinem. Nu ne-am gândit doar să dăm nişte credite, ci să înţelegem businessurile medicale şi ce nevoi are fiecare. Fiecare clinică pe care aţi fondat-o are specificul ei şi am încercat să creştem an de an ca să rezolvăm problemele, pentru creşterea sistemului medical privat.
• Nevoia serviciilor medicale este dată de pacient.  
• Categoric e nevoie de medicii de familie, dar în alt mod, pe alt model. Noi cred că putem avea o oportunitate să sprijim pacientii în mod real. Într=adevăr eficienta economică, eliberarea camerei de gardă, ar fi in beneficiul pacientilor.
• Ne dorim să creştem cota de piată în continuare şi să venim în ajutorul sistemului medical pentru a rezolva problemele lor.
• Este nevoie de educatie antreprenorială pentru studentii de la Medicină sau medicii rezidenti. Apoi el îşi pot deschide mai uşor un business.

Fady Chreih, CEO Regina Maria

• Sistemul cardului de sănătate oferă transparentă jucătorilor din piată. DAcă el dispare, o să existe o problemă pentru CNAS, care contractează servicii medicale, dar nu va mai stii valoarea lor. SIstemul informatic de la CNAS este nuca cea mai tare pentru un preşedinte al Casei.
• PEste tot lumea se plânge de sistemul de sănătate, şi în Franta şi în Anglia. Noi nu avem alocarea din PIB din Franta pentru sănătate. Deci nu văd cum în următorii 3-5 ani ar fi fezabil să avem resurse financiare similare lor. Sistemul spaniol este un pic mai apropiat de sistemul românesc. Creatorii de infrastructură au fost şi la ei, şi la noi, din sistemul privat.
• Piata serviciilor medicale private a fost de 4,5 miliarde euro, cu tot cu zona dental, care a fost vreo 780 mil euro. Piata de servicii medicale private este tot mai mare, a crescut cu vreo 9% anul trecut.
• Provocare noastră în relatia cu statul este că legea se interpretează diferit şi nu există o unitate. Avem interactiuni cu 30 si ceva de sucursale CNAS din judete şi avem tot atâtea intrepretări ale legii.
• Una dintre prioritătile pentru noi este să creştem eficienta şi transparenta şi să avem acces la date. Fiecare CasĂ judeteană ar trebui să publice serviciile contractate, pe ce sume, de la cine. Dar putine fac asta.
• Am depăşit etapa în care oamenii vin în sistemul privat pentru servicii hoteliere. Există competente medicale care nu există în altă parte.
• Modelul turcesc mi s-a părut foarte itneresant in anii 90. Nu aveau infrastructură, aşa că au lăsat privatul să investească, dar pe anumite specializări, de care era nevoie. În Germania, asigurările de stat acoperă 75% din veniturile spitalelor private.
• 6,5 milioane de pacienti avem anul asta. Ce vedem este interesul angajatorului de a oferi preventie, de a oferi pe lângă abonament sau asigurare şi programe de preventie. Mai ales pe zona de oncologie. Eu cred că nu statul va face asta, ci marii angajatori, care pun şi finantare , pentru a oferi aceste programe la nivel national. Cred că peste 1000 de companii fac deja asta la noi. În aşa fel angajatorii se pot implica în comunitatea din care face parte.
• Sunt zone în care e tot mai greu să faci infrastructură pentru că nu ai medici şi asistenti. Sunt oraşe in care am vrut să mergem, dar ne-am dat seama că nu putem oferi serviciile noastre acolo. Şi ne concentrăm tot pe centrele universitare.
• Eu aş extinde medicul de familie spre zona de primary care, pe model britanic.
• În străinătate există strategii de resurse umane pe sănătate. În Canada de exemplu au redistribuit responsabilităti către farmacişti, asistenti, prin legislatie. Lucruri pe care le făceau doar medicii acum le pot face şi alte specializări. În Anglia, asistenta face mult mai multe lucruri decât  face în România. Sunt multe lucruri pe care le face medicul de familie şi ar putea să le facă o asistentă. În spitale, multe manevre pe care le face medicul ar putea să le facă o asistentă.
• În viitor vor fi mai multi asistenti medicali decât medici. Şi trebuie să avem o politică de resurse umane.
• Am vrea să aducem asistenti din Republica Moldova.
• Este extrem de greu să angajezi medici români plecati afară. Nu înteleg de ce. În Polonia sunt primiti medici din Ucraina, deci non-UE.

Răzvan Popescu, Co-fondator DentalMed

• Suntem în 2023, vorbim de tehnologie, suntem in tara IT şi vedem cum sistemul public de sănătate găfâie din cauza sistemului cardului de sănătate. De multe ori ajungi să lucrezi cu hârtii, sistemul ba merge, ba nu. Azi trebuie să avem acces la date, să ai acces la sistem.
• De exemplu, dIn experientă personală, partea de chirurgie a fost exceptională la Spitalul Fundeni, dar departamentul nu avea nicio legătură cu departamentul de gastroenterologie. E o comunicare slabă între departamente.
• SIstemul frantuzesc a educat pacientii şi oamenii vin o dată pe an la un control. Este obligatoriu
• Problema de organizare din spitalele de stat tine de management, nu de medic.
• Asigurarea mea din Franta acoperea 60%, 90% din costuri, etc, iar diferenta o plăteam eu la medic.
• Medicul de familie trebuie responsabilizat, să cunoască stilul de viată al familiei. El trebuie valorizat şi atunci ar putea fi sunat oricând. La el ar trebui să fie primul telefon pe care îl dă o persoană când are probleme
• Am aplicat pentru 2 programe de finantare. Pe unul ne-am clasat în top, dar am fost descalificati. Nu ştim de ce. Nivelul de birocratie, de muncă este atât de ridicat când aplici pentru finantări, că mă intreb dacă merită. Mai bine luam un imprumut de la bancă decât să trec prin toate procedurile acestea.
• Deschidem 3 cabinete, lucrăm la o  nouă clinică. Există locpe piată. Nu mergem pe ideea de abonamente şi retea natională încă .
• Avem pacienti din străinătate, dar care au deja o legătură cu România. Altfel e greu să călătorească ori de câte ori trebuie să vină la tratament.
• Avem 2 clinici acum, cu 21 de cabinete, vom închide anul cu afaceri de 7 milioane euro. Lucrăm la a treia clinică, probabil în zona de nord.

Tiberiu Moisă, Director General Adjunct IMM si MIDCORPORATE Banca Transilvania

• În ultimii 20 de ani am văzut ce s-a intâmplat în sistemul medical şi public şi privat. Singura specialitate medicală care este aproape integral privată este stomatologia. SIstemul public are sub 3% pe acest domeniu. Stomatologia trebuie să fie mereu atentă la sănătatea economică, să aibă venturi mai mari decât cheltuielile.
• Celelalte domenii s-au dezvoltat foarte antreprenorial, pe ce se cere, unde sunt pacienţi care pot plăti. Nu neapărat într-o complementaritate cu sistemul public, astfel încât să dezvoltăm anumite specializări.
• Ultimele 2 decenii au adus diferente izbitoare în medicina privată, care a acumulat competente antreprenoriale.
• Relatia public-privat ar trebui să fie mai complementară, să vedem ce vrem să stimulăm în sistemul privat, cum putem gestiona resursele. Medicina are acum cu cine să se dezvolte pentru că avem competentele antreprenoriale pe care nu le aveam acum 20 de ani, chiar dacă vorbim cu medici. E un punct în care putem stabili o convergentă, dacă directionăm mai bine sistemul privat.
• Eu incerc să îmi imaginez cum ar fi fără medici de familie. Eu am experiente cu medici care au fost providentiali la mine în familie. Imi place modelul propus la Braşov, în care medicii de familie se asociază şi oferă servicii împreună.
• Acum 16 ani am făcut un model de finantare care a ajutat multi medici care erau atunci în sistemul public să intre în mediul privat, antreprenorial.
• Cred că IMM Invest va continua şi anul viitor, nu ştiu dacă pe acelaşi format, dar programele vor fi disponibile. El a fost gândit ca un program de acces la finantare, apoi am fost adăugate facilităti legate de dobândă. Nu ştiu cum va continua, dar va exista o variantă. Este un program efficient de stimulare. Şi ar fi şi mai efficient dacă stimularea va fi exacta. El nu era gândit pentru cineva anume, fără să stimuleze investitiile sau forta de muncă pe anumite domenii. Eu îl văd pe termen lung ca un program care să sustină anumite investitii şi domenii.

Dr. Claudia Teodorescu, Fondator Donna Medical Center

• Avem peste 20% creştere a afacerilor la finalul anului trecut şi vrem să ne dezvoltăm în continuare. Faptul că am căpătat capacităti antreprenoriale vine în contrabalans cu situatia resursei umane, şi medici şi asistenti, dar şi personal adminstrativ. Este o problemă pentru toată lumea. Şi încercăm să atragem noi resurse în companie.
•  O altă problemă ar fi nevoia de aparitie a unor asigurări de sănătate reale, nu abonamente, nu asigurările existente acum. Eu plătesc asigurarea la stat, dar probabil că dacă aş avea nevoie m-aş duce spre partea privată. Ar fi important să apară adevăratele asigurări de sănătate private. O parte din suma plătită de mine să se ducă la stat, iar o parte la privat.
• Acum sistemul de stat se loveşte de probleme pentru că din banii primiti de la asigurati toată lumea are acces la orice fel de serviciu, nelimitat. Ceea ce este greu pentru stat să suporte.
• Aproape toţi medicii de acum s-au format la stat. Problema este de abordare din sistemul public, organizarea lui. Nu calitatea medicilor. Nimeni nu vrea să aştepte 8 ore până ajunge la consultatie sau internare.
• Privatul investeşte şi în clădire şi în salarii. Ce primeşte de la stat nu reprezintă nimic. Investitia este integral privată.
• Medicul de familie trebuie să facă screening şi să preia anumite probleme care nu trebuie tratate la urgentă. LA Camera de garda este deschis non stop, dar nu înseamnă că e bine să mergem acolo mereu. Medicii de acolo  trebuie să aibă timp să se ocupe de urgente.
• Ar trebui ca o parte din plata pentru tratamentele bolilor care pot fi prevenite să fie acoperită de pacient. Trebuie să existe programe de preventie, gratuit, şi dacă nu le faci să existe faza de coercitie.

Dr. Ioan Stoian, Fondator Royal Hospital

• Ai nevoie de servicii gratuite pentru urgente medicale. Dar la nivel de minister ar trebui să se stabilească ce e zero plată pe urgente. Ce este o urgentă. Coplata este o variantă de rezolvare în care plăteşti asigurarea basic la stat şi într-o urgentă esti tratat în orice spital. Şi apoi ai o altă asigurare, privată, în care poti alege unde te duci, stat sau privat. Este o diferentiere care trebuie făcută la nivel de minister. Primul pas ar fi să punem spitalele publice şi cele private la nivel de egalitate în servicii.
• Preturile la produse diferă de la un spital la altul, este o risipă evident. Spitalele trebuie să facă achizitiile în functie de nevoi, să nu mai fie supra-umflate costurile.
• Dacă spitalele sunt tratate egal, şi managerul va avea interesul să facă achizitii corect, să atragă medici, să ofere servicii de calitate, pentru că altfel nu va avea pacienti şi nu va mai primi fonduri.
• Nu e uşor să fii manager de spital, trebuie să ai nişte studii, să fii pregătit. Nu trebuie să fie medici, ci manageri de spital.
• Medicul de familie este primul care poate orienta pacientul.
• Pe vremuri existau moaşele, care se ocupau şi de naşteri, dar şi de alte boli. Nu merită să duci un medic la un sat cu 500-1000 de oameni, să stea acolo să nu facă nimic. Ori faci centre medicale pe comune, cu mai multi medici la un loc, ceea ce e greu, ori formezi o asistentă în fiecare sat şi ea să se descurce local.
• Vrem să extindem activitatea pe imagistică şi să extindem spitalul, cu încă 25-50 de paturi, şi o sală nouă de operatie. Ne concentrăm pe partea operatorie, având logistica pentru a sustine extinderea. Extindem clădirea cu 2 etaje.
• Am avut şansa de a avea multi medici rezidenti cu care am lucrat şi au rămas apoi la mine. Am adus şi oameni tineri, care s-au integrat foarte bine.
• Ne apropiem de 5 milioane euro cifra de afaceri.

Vlad Ardeleanu, CEO Medima Health

• Cea mai mare dificultate este să ducem excelenta medicală în comunitătile unde ea nu există.
• Medicul de familie trebuie să existe, iar coplata este un sistem extraordinar.
• Noi avem un caz cu un medic adus de afară care trebuia să facă alti 5 ani de rezidentiat ca să il putem angaja.
• Noi suntem un jucător tânăr, brandul are doar 3 ani. Avem 15 clinici de imagistică şi vrem 6 clinici noi anul viitor. Planul a fost să mergem în comunitătile locale care nu au imagistică, de exemplu la Călăraşi. Este un spatiu gol pe piată şi vrem să il ocupăm.
• Avem peste 60 de medici radiologi acum. Problema este să aducem aceşti medici în comunitătile mici.
• Estimăm o cifră de afaceri de 11 milioane euro în 2023, dublu fată de 2022. Şi facem o retea natională. Cam 60% din business vine de la CNAS. În zona de oncologie suntem exclusiv cu CNAS.
• La Cluj încă avem probleme cu autorizatia de constructie.
• Problema cea mai mare este să găsim şi medici şi personal auxiliar. Există şcoli de radiologie, de asistenti. Este nevoie de permiterea unui influx de personal medical pe piata din România şi în zona de asistentă şi de medici.