Cum a reusit un bugetar care a lucrat zece ani pentru stat satreaca de la dosare de pensionare, calcularea sporurilor sauelaborarea fiselor de post pentru bugetari la negocierea de bonsuripentru executivii de top si la plasarea managerilor romani cupotential de lideri in multinationale?
Sorin Roibu, managing director in cadrul firmei de executive searchArthur Hunt, a renuntat in 2006 la pozitia de ofiter din cadrulMinisterului Apararii, dupa o experienta de lucru de zece ani,pentru a porni o afacere in domeniul recrutarii de executivi de topin mediul privat. De profesie ofiter specializat in racheteantiaeriene, Roibu este absolvent de liceu militar si al AcademieiFortelor Aeriene "Henri Coanda" din Brasov. Inca de la debutulcarierei sale a decis sa se reprofileze, pentru ca bugetul detrainig pentru ofiterii cu aceasta specializare era destul de"auster" in acea perioada, iar programele de antrenament se faceaumai mult pe calculator.
"In acea perioada a inceput marea restructurare a armatei romane,care insemna o doza de efort mai mare in compartimentul de resurseumane, unde nu existau prea multi oameni. Am prins conjuncturafavorabila si am lucrat ca functionar in compartimentul depersonal. Am ajuns intr-o unitate in care nu se mai vazuse unofiter tanar de mai bine de zece ani si care vorbea o limbastraina, pe langa faptul ca stia sa lucreze cu calculatorul", isiaminteste Roibu. Initial, el a lucrat mai mult pe parteaadministrativa, unde se ocupa de dosarele de pensionare si deincheierea de contracte de munca, insa cu timpul a ajuns sa aiba oexpunere mai mare spre relatiile din afara unitatii si spreesaloanele superioare ale armatei.
Se ocupa de trainingul a 10.000 demilitari
"Fiind implicat in tot felul de proiecte, am ajuns in atentia unorpersoane care mi-au sesizat probabil potentialul si m-au promovat.Munca mea de resurse umane a inceput deja sa fie mai specializata.Principala activitate care a fost motorul propulsarii mele a fostcea de implementare a programelor internationale de training pentrumilitarii romani in perioada in care lucram la Iasi", mai spuneRoibu. In acea perioada, el era responsabil de formarea a 10.000 demilitari din zona Moldovei, dar si din Harghita, Covasna sauDobrogea, care erau evaluati in vederea participarii la diverseprograme de training destinate militarilor de elita. In aceaperioada, Romania nu era inca membra NATO, dar existau destul demulte programe de training in armata, iar cei din departamentele deresurse umane care se ocupau de instruirea militarilor trimiteaunecesarul de training din punct de vedere uman, fara sa aiba accesla bugetele de training.
"Cursul la care am participat eu, de exemplu, costa 10.000 dedolari. S-au investit bani suficienti in pregatire, pentru caprogramele nu erau sustinute in totalitate de armata Romaniei, cisi de
NATO", mai spune el. In 2003, Roibu a urmat un curs de carieraavansat in domeniul resurselor umane care s-a derulat in SUA.
"A fost o munca diferita de ceea ce numeste romanulofiter"
"In momentul in care am inceput sa ma implic in astfel de programe,si calitatea si oamenii cu care intram in contact erau altele. Incadrul cursului la care am participat am invatat cot la cot cuofiterii din armata americana cam tot ce inseamna proceduri deresurse umane in armata lor, pentru ca ei tot timpul sunt inrazboi", mai spune Roibu.
Atunci cand s-a intors in tara, un fost sef din minister i-a propussa mearga sa-si continue munca pe care o facea la Iasi, insa pentrutoata armata Romaniei, la Bucuresti. "Am fost intr-o perioada deproba in Statul Major General, dar intre timp s-a intors sefulstructurii unde lucram. In 2003, la un an inainte sa intram inNATO, armata a constituit o alta structura de pionierat", mai spuneel. Pentru ca intrarea in NATO se apropia, iar armata Romaniei nuavea regulamente sau procese compatibile, care sa facilitezeintegrarea, s-a creat un nucelu de ofiteri care au mai fost prinmisiuni sau care au mai fost prin strainatate, pentru a lucra lacrearea unui cadru legislativ si pentru negocierea posturilorRomaniei in
NATO.
"Dupa negocieri, trebuia sa cream o baza de date cu oamenii dinarmata Romaniei care ar putea sa ne reprezinte in NATO,
sa-i evaluam, sa-i administram, si sa ii trimitem pe salarii catmai bune. A fost o munca frumoasa si diferita de ceea ce numesteromanul ofiter", mai spune el.
Decizia de a se reorienta profesional a venit ca urmare a induceriiunei stari de "normalitate" in armata Romaniei, care s-ar puteatraduce si prin existenta unor angajati care au fost numiti infunctii de conducere pe criterii care nu tineau cont de pregatireaprofesionala sau de performanta.
"M-am gandit destul de serios care ar fi viitorul meu in armata, ceas putea sa invat eu mai mult, pentru ca invatasem destule panaatunci. Mi-am facut un CV si l-am postat pe internet, dar timp devreo sase luni nu s-a intamplat nimic", mai spune el. Dorinta deschimbare nu era foarte puternica, pentru ca, dupa zece ani deserviciu in armata si opt ani de liceu si academie militara, i-arfi trebuit "curaj" pentru o reorientare profesionala.
Abia in luna iunie a anului 2006 a fost contactat de cei de laArthur Hunt prin intermediul unei agentii de recrutare si a fostales dupa ce fondatorul companiei a avut interviuri cu alti 26 decandidati. Compania, care cu afaceri de 250.000 de euro in 2008, ainregistrat o scadere de 35% pe zona de recrutare anul trecut, atatdin cauza lipsei de proiecte, cat si din cauza presiunii pecosturi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
