"Va fi un război lung, dar victoria este a mea. Nu voi lăsapetrolul să ajungă în mâinile francezilor, britanicilor şiamericanilor. Vom termina orice aliat al coaliţiei cruciaţilor",a declarat sfidător Gadhafi. Totuşi, realitatea nu este departea sa pentru că potenţialul militar al ţării este redus şiînvechit, neputând face faţă ultimelor tehnologii aduse în jocde ţările din Occident.
Parisul şi-a asumat rolul principal în acest conflict,avioanele franceze lansând primul atac asupra obiectivelormilitare ale lui Gadhafi. De altfel, preşedintele Franţei NicolasSarkozy a fost alături de primul-ministru britanic David Cameroncel mai mare susţinător al unei intervenţii armate în Libia, încondiţiile în care forţele rebele abia mai rezistau în faţaarmatelor de mercenari ale lui Gadhafi.
"Tot ce facem noi este să protejăm civilii de nebuniacriminală a unui regim care şi-a pierdut întreaga legitimitateprin uciderea propriei populaţii. Uşa diplomaţieiinternaţionale se va redeschide pentru Gadhafi în momentulîn care vor înceta atacurile asupra populaţiei", a declaratSarkozy, primul lider occidental care a recunoscutlegitimitatea Consiliului Naţional Libian de la Benghaziformat din rebelii care se opun regimului lui Gadhafi.
Prin intermediul operaţiunii "Odysey Dawn" (Zorii Odiseei)forţele occidentale vor în prima fază să scoată din joc sistemelede apărare aeriană ale Libiei.
Operaţiunile împotriva Libiei au fost declaşate sâmbătă, cândaviaţia franceză a efectuat mai multe raiduri asupra unor ţinte,iar forţele americane şi britanice au lansat peste 110 rachete decroazieră Tomahawk asupra unor obiective ale apărăriiantiaeriene libiene şi a unor centre de comunicaţii strategiceaflate pe litoralul Libiei. În ofensiva lor, militarii americanişi britanici au vizat peste 20 de sisteme de apărare antiaeriană,majoritatea situate de-a lungul coastei mediteraneene, acesteafiind continuate şi duminică.
Astfel, ieri, 19 avioane americane, între care trei bombardiereinvizibile pe radar au atacat obiective din Libia, iar zeci devehicule militare ale forţelor lui Muammar Gadhafi au fostdistruse, potrivit rebelilor şi jurnaliştilor citaţi de AFP.
Următoarea etapă a acţiunii militare a Occidentului va consta înatacarea liniilor de alimentare pentru limitarea capacităţilor deluptă ale forţelor lui Gadhafi, conform şefului Statului Majorinterarme al SUA, amiralul Michael Mullen. El a precizat însă că nuse doreşte îndepărtarea de la putere a lui Gadhafi.
Ieri seară erau aşteptate la o bază militară din Sardiniaavioane ale Emiratelor Arabe Unite, în timp ce Qatarul a anunţatcă va participa de asemenea la operaţiunile militare. Participareaţărilor arabe la această operaţiune a fost crucială pentruintrarea Statelor Unite în coaliţia internaţională, pentru căpreşedintele Barack Obama era reticent cu privire la atacarea uneiţări musulmane. Până acum câţiva ani, marile puteri din Vest îlcurtau pe Gadhafi pentru că le cumpărau armamentul.
China şi Rusia au criticat intervenţia militară. Şi AmrMoussa, liderul Ligii Arabe, a criticat bombardamentele coaliţieiinternaţionale în Libia, apreciind că acestea se îndepărtează de"scopul privind impunerea unei zone de interdicţie aeriană".
Ostilităţile au fost declanşate sâmbătă, ca urmare a adoptăriide către Consiliul de Securitate al ONU a rezoluţiei 1973, princare s-a impuns Libiei o zonă de interdicţie aeriană şi s-aautorizat lansarea de atacuri aeriene împotriva trupelor loialelui Gadhafi.
SUA s-au hotărât cu greu să intre în război
Nu mai târziu de începutul săptămânii trecute, când NicolasSarkozy o îndemna pe Hillary Clinton să plaseze Statele Unite înspatele unei intervenţii internaţionale în Libia, aceasta ridicaobiecţii, scrie The Wall Street Journal. Secretarul de statamerican îl avertiza pe preşedintele francez că un război putea firiscant.
În weekend, însă, Franţa, Statele Unite şi o coaliţieinternaţională au început asaltul împotriva liderului libian, subautoritatea Naţiunilor Unite.
În perspectivă, întrunirea din Paris a reprezentat punctul deplecare pentru patru zile de discuţii diplomatice aprinse care audeterminat administraţia Obama să-şi schimbe poziţia în favoareaintervenţiei, spun diplomaţii occidentali şi arabi.
Mai mulţi factori s-au aflat în spatele acestei schimbări,inclusiv temerea administraţiei americane de a nu ţine pasul cuschimbările din lumea arabă şi de a fi devansată de Marea Britanieşi în special Franţa, ambele susţinătoare mai fervente aleintervenţiei. Campania militară agresivă desfăşurată de MuammarGadhafi împotriva rebelilor a grăbit de asemenea schimbarea deatitudine a americanilor.
Pe măsură ce imaginile conflictului din Libia erau transmise înîntreaga lume, Statele Unite au rămas în urma Europei din punctulde vedere al determinării de a acţiona. Oficialii britanici şi maiapoi cei francezi au vorbit despre necesitatea instaurării uneizone de interdicţie aeriană în Libia şi mai apoi de atacuri aerieneîmpotriva lui Gadhafi.
Între timp, sensibilă la percepţia din lumea arabă că StateleUnite duc războaie împotriva islamului, administraţia americană nuse gândea în mod serios să trimită forţe în Libia.
Însă, în timp ce Occidentul îşi analiza opţiunile, Gadhafiavansa către est.
Pe 12 martie au apărut primele semne publice ale unei schimbări,în momentul în care Liga Arabă îşi exprima sprijinul pentruinstituirea unei zone de interdicţie aeriană. Potrivit oficialilor,sprijinul arab reprezenta o condiţie necesară pentru Statele Unite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
