Decizia NATO de a cere României şi altor ţări cu forţă militarăpuţin însemnată să se alăture susţinerii embargoului împotrivaLibiei, arată că Alianţa Nord-Atlantică se aşteaptă ca războiul săfie de lungă durată. Nava românească Ferdinand pe care România adecis să o trimită în Mediterana are nevoie de o lună pentru a sepregăti de plecare. Înseamnă că războiul va dura mai mult de olună. Va sta în Mediterana trei luni, (aşa a hotărât CSAT marţiseară) ceea ce înseamnă că războiul va dura cel puţin patruluni.
În 1999, când NATO a atacat Iugoslavia, oficialii Alianţeicredeau că, în două-trei zile, vor termina cu Miloşevici.Atacurile, începute în martie au durat până în iunie. Adică patruluni.
Războiul din Libia seamănă din ce în ce mai mult cu cel dinIugoslavia. Doar actorii nu mai sunt chiar aceeaşi. SUA care aucoordonat în 1999 atacul împotriva regimului Miloşevici nu se vorimplica prea mult în Libia. Ministrul american al apărării, RobertGates, a spus-o deja: americanii nu vor constitui vârful de lanceal războiului.
Germania, care în 1999 a acceptat pentru prima dată după celde-al doilea război mondial să-şi trimită armata la luptă îşiretrage acum navele din Mediterana. Explicaţia ministrului germanal apărării nu poate fi interpretată: "NATO a decis un embargoasupra armelor împotriva Libiei, care are şi consecinţe concrete,care pot fi traduse printr-o eventuală recurgere la arme. Germanianu va participa la ea".
CSAT a decis să trimită în Mediterana fregata Ferdinand, lacererea aliaţilor din NATO. Efortul ei nu este mare pentru că osingură zi de război costă zeci de milioane de euro. Costul pe careîl plăteşte România este de patru milioane de euro, după cum spunepreşedintele Traian Băsescu.
România nu a participat la războiul din Iugoslavia, dar deciziapreşedintelui Emil Constantinescu şi a CSAT de a aproba operaţiuneaşi de a deschide spaţiul aerian pentru avioanele NATO a fostcriticată de opoziţie la acea vreme. În clasa politică a existatacum un consens aproape total.
Nu este vorba despre implicare în război, ci despre respectareaunui embargou, spune preşedintele Băsescu. Şeful statului asusţinut apăsat marţi seară că operaţiunea militară nu are niciunsubstrat economic - de ce ai lupta, spune preşedintele, pentrupetrolul libian pe care îl ai deja?
Este deja ceea ce Franţa care şi-a reluat un rol activ înconducerea Alianţei abia în urmă cu doi ani susţine de mai multăvreme. Or, preşedintele Băsescu se opusese, sau cel puţin îşiexprimase rezerve serioase, faţă de intenţiile războinice aleFranţei lui Nicolas Sarkozy.
Timp de mai multe zile preşedintele României a tăcut. DeciziaNATO de a cere o participare a României este o uşurare el. Chiardacă s-ar putea dovedi că, pe parcurs, operaţiunea nu va fi condusănici de SUA, nici de NATO, ci de Franţa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
