♦ Reforma sistemului de sănătate nu mai poate să aştepte ♦ Sunt spitale care nu oferă servicii medicale pacienţilor, dar primesc bani indiferent de rezultate ♦ Adrian Cotîrleţ, managerul Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti: „Un medic care face 100 de externări pe lună este plătit cu acelaşi salariu ca şi cel care face 10 externări pe lună“.
Banii care ajung în sistemul sanitar de stat trebuie investiţi acolo unde pacienţii au parte de servicii medicale bune, în spitalele care au capacitate de a îngriji pacienţii. Trebuie „strâns“ robinetul finanţării cu bani publici acolo unde nu există performanţă medicală. Este concluzia tranşantă a managerilor spitalelor de stat care au participat la evenimentul ZF Health & Pharma Summit '23. Între performanţă şi supravieţuire în Sănătate.
Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Pfizer, Antibiotice Iaşi, Arpim, Bondoc & Asociaţii, Bristol Myers Squibb, Johnson & Johnson, Dumagas, EY, Filip & Company, IQVIA, Terapia, newpharma, Muşat & Asociaţii, UNSAR, PwC, ContentSpeed, Siemens Healthineers, Medicover, Servier, Life Dental Spa, ADEM, Medima, htss, Klintensiv, STADA şi BPT.
Cu toate că sistemul de sănătate şi-a crescut anual cu miliarde de lei bugetul, realitatea nu a evoluat în acelaşi ritm. Nevoia de o reformă în sistemul public este cu atât mai mare, este de părere Florentina Ioniţă Radu, director general, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila. „Plata ar trebui să fie pe cât se lucrează, nu pe faptul că tu eşti cotat ca spital şi ai dreptul să primeşti de la stat o anumită sumă de bani. Eu cred că sunt zone unde trebuie strâns robinetul pentru că nu e normal să plăteşti influenţe financiare pentru toţi cei care lucrează în nişte spitale fără să ai indicatori de performanţă, fără să apreciezi dacă ei îşi fac sau nu îşi fac treaba.
„De exemplu, în pandemie s-au plătit spitalele indiferent de câţi pacienţi ai făcut, ci de cât ai consumat. S-a întâmplat şi după pandemie, nu contează dacă faci sau nu treabă, cât cheltui atâta primeşti“, spune ea.
Pe de altă parte, managerii spitatelor nu au nicio pârghie legală pentru a-i recompensa pe medicii care lucrează mai mult, cât nici să îi sancţioneze pe cei care au mai puţină activitate.
„Avem spitale care îşi primesc banii indiferent dacă au sau nu pacienţi“, precizează Florentina Ioniţă Radu.
Una dintre propunerile sale este ca spitalele care sunt clasificate la categoria 4 să devină centre de sănătate şi să asigure partea de ambulatoriu.
În susţinerea acestei idei, Adrian Cotîrleţ, Manager, Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti spune că din cele 400 de spitale publice din România, un sfert dintre acestea nu au nici măcar cele patru secţii de bază, anume chirurgie, medicină internă, ATI şi obstretică ginecologie. De asemenea, nu au nici un număr suficient de medici pentru a acoperi permanent cele patru secţii.
„Noi, ca manageri de spital, nu avem nicio pârghie în evaluare medicilor. Un medic care face 100 de externări pe lună este plătit cu acelaşi salariu ca cel care face 10 externări pe lună“, spune el.
Mai mult, infrastructura de sănătate actuală, prea puţin dezvoltată şi care nu prea mai face faţă actualelor cerinţe, ar trebui să se dezvolte în direcţia de noi spitale, costul pentru construcţia acestora fiind mai mic chiar decât consolidarea actualelor clădiri.
„Să repari spitalele vechi aşa cum sunt ele este extrem de costisitor, o lucrare de consolidare costă de foarte multă ori mai mult decât o lucrare pentru o clădire nouă. Avem această experienţă. Înainte de a putea să propun construirea unui spital nou, a trebuit să depun documenţie extrem de stufoasă şi scumpă pentru a solicita consolidare, practic pe finanţarea pe care a calculat-o echipa de proiectanţi pentru consolidarea unui spital vechi, în acest moment, ridicăm cu aceeaşi sumă un spital nou“, spune Beatrice Mahler, Manager Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, care menţionează că Institutului i-a fost aprobată o finanţare pentru construirea unui spital nou în Sectorul 4 din Bucureşti, unde va fi transferată secţia de turbeculoză.
Managerii spitatelor au spus la unison că sistemul de sănătate are nevoie de o reformă, pentru a putea exista schimbări vizibile în următorii ani. Adoptarea unei reforme nu trebuie să mai aştepte, altfel sistemul public nu va reuşi să progreseze.
