♦ Sistemul de sănătate din România, privat şi de stat, are nevoie de un plan, de o direcţie de investiţii creată de autorităţi în baza nevoilor pacienţilor ♦ O analiză a nevoilor ar direcţiona mult mai bine şi investiţiile în sănătate, atât în sfera privată, cât şi în cea de stat, susţin reprezentanţii celor mai mari spitale private din România ♦ Toate aceste lucruri ar trebui integrate ca parte a unei politici de sănătate elaborate de autorităţi, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate care lipseşte în acest moment.
Investiţiile în sănătate, atât în zona privată, cât şi în sectorul de stat, sunt realizate fără o analiză clară a nevoilor pacientului, fără a eficientiza modul în care sunt cheltuiţi banii în sistem, iar acest lucru afectează actul medical pe care pacienţii îl primesc, mai ales în zonele slab dezvoltate economic.
Întrebarea este cum schimbăm legislaţia astfel încât să determinăm operatorii privaţi să investească cât mai mult în continuare, spitalele de stat să performeze cât mai bine, iar pacientul să fie cât mai bine îngrijit, cu costuri cât mai mici. Acesta a fost unul dintre cele mai fierbinţi subiecte de discuţie din a doua zi a evenimentului ZF Health & Pharma Summit ’23. Între performanţă şi supravieţuire în Sănătate.
Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Pfizer, Antibiotice Iaşi, Arpim, Bondoc & Asociaţii, Bristol Myers Squibb, Johnson & Johnson, Dumaas, EY, Filip & Company, IQVIA, Terapia, newpharma, Muşat & Asociaţii, UNSAR, PwC, ContentSpeed, Siemens Healthineers, Medicover, Servier, Life Dental Spa, ADEM, Medima, htss, Klintensiv, STADA şi BPT.
Dacă investiţiile ar fi făcute cu o direcţie clară din partea autorităţilor, rezultatul ar fi că operatorii privaţi ar investi acolo unde statul nu reuşeşte sau nu are capacitate, susţin operatorii privaţi. Astfel, sistemul privat de sănătate ar deveni complementar cu cel de stat, iar pacientul cu posibilităţi financiare limitate nu ar mai fi nevoit să scoată bani din buzunar pentru servicii medicale mai bune sau mai rapide.
„Cum pot statul şi privatul să lucreze împreună şi să aducă o stare de sănătate mai bună populaţiei? Noi, cei de la stat şi cei din privat, ne chinuim să facem o politică de sănătate cu ce date avem fiecare. Facem nişte previziuni şi spunem că ar fi interesant să investim într-o direcţie. Acest lucru ar trebui să îl facă autoritatea care ar trebui să facă o analiză a sistemului de sănătate şi să spună: avem nevoie de servicii în aceste domenii. Statul, plătind corect serviciul medical, finanţează domeniile unde vrea să aibă investiţi. Dacă nu poate statul să facă investiţia pentru că nu are bani acum, o să venim noi, cei din privat, să facem investiţia“, spune Robert Şerban, fondatorul Gral Medical. Grupul Gral Medical a mizat pe dezvoltare, în special pe nişa de oncologie, având două proiecte mari de investiţie în spitale pentru pacienţii cu astfel de afecţiuni.
Despre decontarea la nivelul real al serviciilor medicale, atât în privat, cât şi la stat, a vorbit Ovidiu Palea, fondatorul Nord-Grupul Medical Provita.
„Este inadmisibil ca ţară europeană, eu care plătesc taxe la stat, să plătesc din buzunar actul medical. Pacienţii vin la noi pentru că nu au încotro. Dacă decontăm corect, s-a dovedit că sistemul funcţionează, dializa este privată toată, are decontare corectă şi au apărut centre. S-a dezvoltat radioterapia, la fel, în clipa în care decontăm corect, noi dezvoltăm şi devenim un partener, nu o competiţie pentru stat pentru că statul este ultraaglomerat în clipa de faţă.“
Probleme în modul în care se fac plăţile în sistemul de sănătate din România sunt şi în zona unităţilor publice, astfel medicul Adrian Cotîrleţ, managerul Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti, care a atras investiţii consistente în ultimii ani în dezvoltare şi în modernizare, a menţionat că pentru o operaţie care poate fi realizată în ambulator, în spitalizare de zi, CNAS plăteşte spitalului de stat circa 800 lei.
Pentru aceeaşi operaţie realizată în acelaşi spital, dar în spitalizare continuă, cu pacientul care stă mai mult de 24 ore internat, statul decontează triplu. Astfel, nici măcar unităţile medicale de stat nu sunt încurajate să eficientizeze cheltuirea banilor şi să degreveze secţiile şi medicii de aglomeraţia din spitale.
Dr. Adrian Cotîrleţ, manager, Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti
► Astăzi, din cele 400 de spitale publice din România, aproximativ un sfert nu au cele patru secţii de bază – chirurgie, medicină internă, ATI şi obstetrică-ginecologie – şi au un număr foarte mic de medici, sub 20.
► Pentru un act medical de bună calitate este necesară îndeplinirea a trei condiţii: buna pregătire a personalului medical, dotarea tehnică a spitalului şi condiţiile hoteliere acordate pacientului.
► Valoarea investiţiilor, în ultimii zece ani, a fost de aproximativ 200 mil. lei în cazul spitalului Moineşti. În prezent, avem două proiecte: reabilitarea instalaţiei electrice (5 mil. euro) şi construcţia unui bloc materno-infantil în curtea spitalului (200 mil. lei).
Arh. Raluca Şoaită, fondator Tessaract Architecture, singurul studio de arhitectură specializat pe domeniul medical din România
► În construcţia unui spital e nevoie de echipe formate din arhitecţi cu experienţă în construcţia de spitale, strategi care să interpreteze nevoia fiecărui spital în parte, ingineri, experţi în echipamente medicale, epidemiologi. Însă astfel de echipe nu prea există în România.
► Infrastructura medicală este la pământ, sunt foarte puţine spitale care au reuşit să facă masterplanul, să se reorganizeze şi să investească în extinderi de clădiri noi.
► O mare problemă în realizarea acestor proiecte este finanţarea, care trebuie gestionată de stat. Asta înseamnă că finanţarea trebuie să vină din diverse fonduri care sunt astăzi posibile, doar că felul în care fiecare spital trebuie să le acceseze este destul de complex.
Robert Şerban, fondator, Gral Medical
► Sperăm să deschidem noul spital de oncologie de la Ploieşti în ianuarie 2024. Pentru spitalul de la Craiova încă suntem la stadiul de avize şi autorizaţii şi sperăm să începem investiţia la începutul anului viitor.
► Oricât de mulţi bani ai băga într-un sistem, dacă nu ai un plan, acei bani se vor duce ca apa în nisip. Cât timp nu există o strategie, un plan naţional care să spună cum se face prevenţia şi cum se mută cheltuiala şi centrul de greutate dinspre spitale către zona de ambulator şi de prevenţie, problemele nu se vor rezolva.
Wargha Enayati, fondator, Enayati Medical City
► Prevenţia înseamnă să ai acces la medicină primară. Toată strategia politică de sănătate trebuie să fie dusă în direcţia următoare: cum facem să avem acces la medicină primară şi la policlinici de stat care într-adevăr să funcţioneze.
► Salariile medicilor de la stat au crescut vertiginos din 2015 şi nu există niciun criteriu pentru a sancţiona acei medici din sistemul public care lucrează şi la privat, după ora 11. Cred că problema principală a sistemului de sănătate din România asta este.
► Din acelaşi motiv nu se îmbunătăţeşte starea de sănătate a românilor, chiar dacă bugetul pentru sănătate este mai mare decât în trecut.
Claudia Oanea, country head România, Siemens Healthineers
► În acest moment, în 70% din cazurile în care un medic are nevoie de un diagnostic imediat, este necesară utilizarea unei scanări.
► Siemens Healthineers a depăşit 700.000 de echipamente medicale instalate la nivel global, dintre care peste 1.000 sunt în România.
► Anul acesta am adus două echipamente importante pentru sistemul medical din România - un echipament de rezonanţă magnetică de 7 T (tesla), care se adresează comunităţii ştiinţifice, şi un computer tomograf cu o nouă tehnologie, photon counting, care merge către sistemul privat.
Dr. Bogdan Pană, Ovidius Clinical Hospital (OCH) – Constanţa
► Avem nevoie de un sistem mixt de sănătate, public şi privat, care acoperă problemele de sănătate publică, dar şi pe cele de calitate şi satisfacţie. Cele două trebuie să funcţioneze împreună, acesta este modelul european.
► Am deschis pe 6 aprilie un nou spital la Constanţa, de 7.000 mp, cu cardio-oncologie, intervenţional şi cardio-vascular, radioterapie şi chimioterapie, la care am lucrat 15 luni.
► În România avem o mortalitate evitabilă, circa 60 de indivizi mor în fiecare an deşi cauza decesului putea fi evitată. Acesta este un indicator care măsoară eficienţa sistemului de sănătate din România vs. alte sisteme de sănătate din alte ţări şi pe nişa aceasta vrem să mergem cu noul spital.
Dan Doroftei, consultant în infrastructura de sănătate
► Diferenţa între mentalitatea românească şi cea din vest este că noi încercăm să reinventăm apa caldă. Însă există nişte procese de urmat, iar teoremele pe care le-am învăţat la şcoală se aplică şi în business.
► Degeaba investim în tehnologie, dacă nu reuşim să schimbăm ceva sistemic. Aici intervine rolul de leadership al autorităţilor. Însă Ministerul Sănătăţii este rareori privit ca un partener şi mai mult ca ceva de care jucătorii din sănătate se tem.
► Pacienţii merg către un doctor, nu către sistem, ceea ce creează presiuni inutile pentru că nu există calitate peste tot.
Adrian Marinescu, director medical, medic primar boli infecţioase, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş“
► Dacă vrem ca în camerele de gardă să nu mai avem atât de multe urgenţe, trebuie să ne gândim în primul rând la prevenţie. Pacientul cardiac, pacientul pulmonar, ajunge acolo pentru că nu a aplicat prevenţia, nu a fost monitorizat la timp. Prevenţia înseamnă că trebuie să existe medic de familie, medic specialist, care să monitorizeze pacientul. Apoi vorbim despre stilul de viaţă, de calitatea vieţii, de calitatea actului medical.
► Pandemia ne-a învăţat să reacţionăm mai repede la unele segmente care ţin de bolile infecţioase, dar dezvoltarea întregului sector medical presupune schimbări pe care le faci în ani.
Alexandru Ciuncan, director general şi preşedinte UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România
► Dacă ne uităm unde era România acum 10-15 ani şi dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ţările din jur, unde asigurările voluntare de sănătate au, au avut şi vor avea cu siguranţă un rol important în tot ceea ce înseamnă finanţarea sistemului medical public, sistemului public, putem să tragem concluzia că numai împreună o să descoperim soluţii. Trebuie iniţiate discuţii cu toţi factorii implicaţi, să vedem cum putem să utilizăm asigurările voluntare de sănătate, cum putem să permitem românilor să utilizeze asigurările voluntare de sănătate şi în sistemul public.
► Finanţarea directă reprezintă un beneficiu al dezvoltării asigurărilor de sănătate pentru spitalele publice.
Ioan Simion, fondator, SanConfind
► Spitalul SanConfind a fost inaugurat în 2015, iar după opt ani de zile de funcţionare încă nu a intrat pe profit. Ar fi trebuit să se întâmple anul acesta, dar au apărut cheltuielile cu energia, cu gazele, cu toate utilităţile, lucru care a afectat rentabilitatea. Dacă nu ar fi fost susţinut cu fonduri de compania Confind, care face echipament petrolier, cel mai probabil că ar fi fost închis până acum.
► Proiectul a costat aproximativ 25 milioane de euro până acum. Are aproape 20 de specialităţi şi continuăm să adaugăm alte specialităţi pe infrastructura existentă, în funcţie de medicii pe care îi găsim. Cea mai recentă este chirurgia vasculară.
► Momentan am oprit investiţiile şi ne ocupăm de consolidarea activităţii medicale din instituţie.
Ovidiu Palea, fondator Nord-Grupul Medical Provita
► Spitalul medical din zona Pipera din Bucureşti urmează să fie inaugurat luna viitoare (octombrie - n. red.), după o investiţie de 30 de milioane de euro. Spitalul este concentrat pe chirurgia cardiacă, intervenţională şi cardiologie de top, şi cuprinde şi o zonă de oncologie.
► Ne trebuie ani de zile să ieşim din situaţia în care suntem, în condiţiile în care sistemul medical este subfinanţat de 30 de ani, şi în condiţiile în care nu avem specialişti. Sistemul este depopulat sever de personal calificat. Putem importa din ţările din Asia constructori şi alt tip de forţă de muncă, dar nu din zona medicală. Avem nevoie să importăm multă forţă de muncă din Europa şi atunci poate am mai putea să echilibrăm balanţa.
Dorin Preda, director executiv, MedLife Group
► Suma investită de MedLife Group, în ultimii doi ani, se ridică la aproape 100 de milioane de euro, bani pe care i-am folosit în extinderea reţelei de centre medicale din portofoliu. Operăm 500 de centre medicale proprii şi alte 200 de centre medicale în parteneriat, şi tratăm zilnic aproape 30.000 de pacienţi.
► O direcţie importantă de dezvoltare este legată de creşterea reţelei atât în ţară cât şi în afara ei. Pe termen scurt, vrem să ne dezvoltăm reţeaua şi să consolidăm piaţa, iar pe termen mediu şi lung avem în vedere extinderea în afara graniţelor. Pe piaţa locală suntem deschişi şi la achiziţii, dar şi la dezvoltări organice. Tatonăm piaţa şi încercăm să găsim oportunităţi cât mai bune.
Daniela Tatu-Chiţoiu, fondator, DAHNA – aplicaţie de prevenţie a bolilor cardiovasculare
► Luând în calcul faptul că 60% din cauza mortalităţii din România o reprezintă bolile cardiometabolice, am dezvoltat o aplicaţie cu scopul de a încerca să modificăm un pic această statistică dramatică.
► În 11 luni s-au înscris şi utilizează aplicaţia 35.000 de oameni. În perioada următoare ne-am propus să aducem în aplicaţie AI şi conceptul de digital twin, în aşa fel încât utilizatorul să se simtă cât mai confortabil şi să primească evaluări medicale, dar şi recompense pentru acţiunile lui, pentru a preveni boala.
Dr. Geanina Durigu, CEO, Ares Group
► Conform statisticilor publicate de Societatea Română de Cardiologie, numărul de coronarografii efectuate în România la 1 mil. de locuitori este undeva la 2.200, în schimb, în ţări precum Polonia numărul acesta este dublu.
► România nu este o ţară în care să se facă prevenţie. Noi încercăm prin informările pe care le dăm atât către pacienţi şi către medicii colaboratori ai noştri să facem această prevenţie, însă nu suntem acolo unde ar trebui ca mod de prevenţie.
Răzvan Predica, country manager, Affidea România
► Listele de aşteptare erau clasice şi exista un timp, în momentul de faţă avem o infrastructură prin care putem diagnostica un pacient în 24 de ore.
► Prevenţia este o chestiune care durează foarte mult timp. Este o investiţie pe care trebuie să o faci în ani.
► Este nevoie de 10-20 ani de investiţii extrem de accelerate ca noi să fim complementari sistemului public. Este nevoie de renegocierea normelor contractului cadru şi a proceselor de autorizare.
Cristina Obreja, medic fondator, Life Dental Spa
► Considerăm că piaţa se îndreaptă către organizarea către organizarea în clinici mai mari, cu lucru intredisciplinar, cu specialişti, cam aceasta este tendinţa.
► Pretenţiile au crescut şi standardele la care lucrăm sunt diferite acum, o clinică mare poate oferi nişte servicii de calitate.
► Pacientul român este obişnuit să meargă la un singur medic care să îi rezolve toate problemele, dar am observat o schimbare în ultimii ani şi oamenii înţeleg mai bine partea de specializare în stomatologie.
Şerban Udrea, project manager, Medisprof Cluj
► Am atras foarte multe fonduri europene pentru proiectele Medisprof, undeva peste 8 milioane de euro pentru echipamente. Restul, care reprezintă partea de construcţie, a venit prin finanţare bancară.
► Am obţinut certificarea americană a serviciilor oncologice. Suntem singurii din România şi unii dintre puţinii din regiunea de est care are certificarea ASCO (American Society of Clinical Oncology) şi credem că diferenţa, cel puţin în sectorul nostru, o face calitatea. Medicii noştri sunt formaţi în Franţa în timpul rezidenţiatului, iar pe partea de radioterapie au avut schimb de experienţă în Irlanda şi America. Tot ce am construit până acum am făcut-o cu standardele de calitate aduse din vest şi consider că suntem la acelaşi nivel cu unităţile din Occident.
Mirela Mariana Roman, chirurg, Hôpital HIS-IRIS et St Pierre Belgia
► Înainte să vorbim despre inovaţie şi tehnologie, mai întâi ar trebui să spunem că în România lipseşte colaborarea între Minsterul Sănătăţii, spitale şi Casa de Asigurări.
În plus, România stă slab la capitolul depistării precoce a bolii. Lucrurile acestea sunt cele mai importante şi trebuie să aibă prioritate, înainte de a vorbi despre investiţiile în imagistică şi inovaţii. Lipseşte baza. Spitalele din România au nevoie de echipe care să coordoneze pacientul.
► Colaborez cu multe spitale din România în ceea ce priveşte diagnosticarea. Peste 50% dintre pacienţii mei sunt români care locuiesc în Belgia şi 20% vin direct din România.
Beatrice Mahler, manager Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta
► Acum, oamenii preferă servicii în ambulatoriu, spitalizare de zi, unde pentru foarte multe afecţiuni poţi oferi diagnostic şi poţi oferi sprijinul necesar.
► Să repari spitalele vechi aşa cum sunt ele este extrem de costisitor, o lucrare de consolidare costă de foarte multă ori mai mult decât o lucrare pentru o clădire nouă.
► Avem un proiect de spital nou în sectorul 4. Vom muta doar secţia de tuberculoză, doar pacienţii cu tuberculoză vor fi acolo, va avea 100 de paturi.
Florentina Ioniţă – Radu, director general, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“
► Cred că este momentul în care să redefinim şi să evaluăm ce înseamnă clasificarea unui spital. O mare problemă este în acest moment pentru că spitatele sunt plătite la fel, există spital de categoria 1 până la categoria 4 pe clasificare.
► Eu cred că sunt zone unde trebuie strâns robinetul pentru că nu e normal să plăteşti influenţe financiare pentru toţi cei care lucrează în nişte spitale fără să ai indicatori de performanţă, fără să apreciezi dacă ei îşi fac sau nu îşi fac treaba.
Gilles Jourquin, CEO, Newpharma Group
► Cred că în România există multe tinere talente. Este un adevărat atu să lucrezi la nivel internaţional cu o echipă de dezvoltare din România.
► Sistemul medical face bani din boli, nu din sănătate. În prevenţie, nimeni nu vrea să plătească mai mult pentru a obţine mai puţin. Trebuie să faci ceva pentru a avea ceva mai puţin în viitor. Cred, de asemenea, că a vorbi despre prevenţie din perspectiva asistenţei medicale sună puţin fals pentru că nu vrei ca spitalul tău să fie gol.
Dr. Mihai Radu, Oxford University Hospitals
► În Anglia, pacienţii nu vin la o persoană, ci la un serviciu. Încrederea pacientului în instituţia în care intră este un pilon important pentru un sistem de sănătate.
► Cei care sunt consideraţi savanţii generaţiei au obligaţia de a transfera acel nivel de cunoştinţe către ceilalţi, nu are niciun rost să fii tu fantastic dacă cei care au lucrat cu tine un an nu termină acel an fiind cu mult mai buni decât unde au plecat.
► Sistemul este atât de bun cât cel mai prost membru din echipă, sistemul nu este niciodată atât de bun cât vârful echipei.
