Obiectivele simbolice ale României trebuie corelate cu date simbolice, astfel că anul 2018, când se împlineşte centenarul Marii Uniri de la 1918, ar fi potrivit pentru aderarea României la moneda euro, a declarat ieri premierul Victor Ponta la conferinţa cu tema „România investiţiilor, România dezvoltării“ organizată la sediul Băncii Naţionale.
„Cred în mod sigur că trebuie să facă parte din marele proiect care aniversează o sută de ani de România. 2018 este o dată rezonabilă şi acceptabilă şi cred că, la 1 iulie 2019, când România va deţine preşedinţia UE, da, trebuie toţi cei care vin la Bucureşti să vină cu euro la ei, nu cu lei“, a afirmat Ponta.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat miercuri, într-o prezentare susţinută la Academia Română, că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor, la finalul acestui interval regăsindu-se şi o perioadă de acalmie politică, fără alegeri timp de trei ani (2021-2023), recomandată pentru aderarea la euro. Indirect, Isărescu a sugerat că data de adoptare a monedei unice ar fi 2023.
Oficialul BNR a precizat ieri la conferinţa la care a participat şi premierul Ponta că nu a pronunţat 10 ani pentru trecerea la euro, această cifră fiind doar trecută în prezentarea de pe site-ul băncii centrale, iar discursul susţinut la Academia Română s-a dorit doar o deschidere pentru „un câmp de discuţie serios“.
În luna aprilie, guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergenţă care nu mai include o ţintă pentru adoptarea monedei euro iniţial fixate pentru 2015, premierul Victor Ponta afirmând atunci că 1 ianuarie 2019 reprezintă „un obiectiv destul de realist“ pentru adoptarea monedei euro de către România.
El a amintit atunci că un astfel de obiectiv este stabilit împreună cu Banca Naţională şi mediul de afaceri.
O lună mai târziu, preşedintele Traian Băsescu a declarat că anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil.
Premierul Ponta propune un „Snagov 2015“ pe dezvoltare
Pe de altă parte, premierul a opinat că cele două mari pericole pentru dezvoltarea României sunt introducerea marilor proiecte de investiţii în bătălia politică şi incapacitatea dovedită de a asuma proiecte pe termen lung. El a propus o reuniune „de tip Snagov“ în 2015 privind dezvoltarea economică a României.
În acest context, Ponta a calificat drept „o mare prostie“ mesajul dat investitorilor în cazul Rompetrol şi o „miopie politică“ respingerea legii minelor.
„Vreau să spun încă o dată, fără a fi niciun fel de polemică politică, ci doar o constatare: cred că, dintr-un motiv de bătălie politică, să ratezi posibilitatea unei investiţii de peste un miliard de dolari din partea unei mari companii cum este KazMunayGas şi să rişti să bagi în insolvenţă unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul ţării cred că este o mare prostie şi cred că mesajul dat în general investitorilor este un mesaj extrem de negativ. Cred că, dintr-o miopie politică, să respingi o lege cum e legea minelor, care se referea nu doar la Roşia Montană, se referea la Remin Baia Mare, se referea la Cupru Min, la un potenţial pe care România îl are şi pe care nu îl foloseşte, da, cred că este o miopie politică şi un mesaj foarte slab, foarte rău. Cred că să transformi, după reforme structurale de succes, cum au fost cele din energie - şi mă refer aici la Romgaz, anul acesta a fost prima companie românească listată cu succes la Londra, la fel va fi Hidroelectrica, sunt convins, la fel va fi Electrica, la fel au fost Transgaz sau Transelectrica, nu doar în guvernul actual, ci şi în mandatele anterioare - să transformi un proces de privatizare cum a fost CFR Marfă într-o bătălie politică oarbă e un mesaj foarte rău“, a susţinut Ponta.
El a adăugat că este obligaţia guvernului în primul rând, prin moderaţie şi mai multă înţelepciune, să încerce să apere anul viitor, unul complicat din punct de vedere politic, marile proiecte economice, investiţiile importante, marii investitori din România, indiferent că este vorba de investitori străini sau români.
Potrivit lui Ponta, al doilea mare pericol este acela al incapacităţii autorităţilor de a asuma proiecte pe termen lung.
El a dat ca exemplu proiectul dezvoltării infrastructurii rutiere, prezentat recent de guvern, afirmând că a fost elaborat timp de un an şi jumătate, cu foşti şi actuali miniştri, în consultare cu comisarul european pentru transporturi, pentru ca imediat după prezentare „oameni mai deştepţi“ să arate cât de rău este. Ponta a opinat că în acest mod, dacă proiectul va fi început în 2014, el ar putea fi schimbat de un eventual alt guvern în 2016, pentru ca un alt posibil guvern să îl abandoneze pe cel anterior şi să înceapă altul.
Premierul a subliniat că România trebuie să aibă capacitatea să elimine aceste mari proiecte din bătălia politică, astfel încât investitorii să aibă siguranţa dezvoltării proiectelor proprii.
În acest context, Ponta a propus pentru 2015 o nouă reuniune asemănătoare celei de la Snagov din 1995, când toţi liderii politici au convenit aderarea României la NATO şi UE, dar de data aceasta pe tema dezvoltării economice.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
