Piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut în luna mai la 16,1% din totalul consumului (cu 1% mai puţin faţă de martie). Cu toate acestea, procentul se află în continuare peste media comerţului ilegal din 2017, de 16%, arată un studiu publicat luni de compania Novel Research.
„Regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de piaţa neagră, cu o pondere de 40,4%”, a declarat Marian Marcu, director general Novel Research.
Principalele surse ale comerţului ilegal în această regiune sunt Ucraina (9,4%), Republica Moldova (20%) şi aşa-numitele „cheap whites” (64,4%), adică China, Emiratele Arabe Unite, Macedonia sau alte surse.
„O pondere mare a comerţului ilegal cu ţigarete se înregistrează şi în vest (29,6%)”, a mai precizat Marian Marcu.
Ponderea comerţului ilegal din Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia este de 20,7%, cea din Regiunea Sud-Muntenia este de 4,2%, cea din Regiunea Centru ajunge la 1,4%, iar în Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este de 4,7%.
„În prima jumătate a anului 2018, reţelele de contrabandă cu ţigarete au reuşit să îşi crească vânzările faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, piaţa neagră din România crescând de la 15,5% la 16,3%”, a declarat Ileana Dumitru, director juridic şi de relaţii publice în cadrul British American Tobacco Europa Centrală şi de Sud.
„Deşi o diferenţă de nici un punct procentual poate părea nesemnificativă, ea înseamnă de fapt o pierdere cumulată, în cele şase luni, mai mare cu 16 milioane de euro la bugetul de stat”, a mai adăugat Ileana Dumitru.
Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, s-a arătat îngrijorată de întârzierea autorităţilor române de a implementa Regulamentul european Track & Trace, adoptat de Comisia Europeană cu scopul declarat de a reduce contrabanda. „Şi în cazul Track & Trace, ca şi în cazul transpunerii Directivei tutunului, autorităţile întârzie. Regulamentul este obligatoriu pentru toate statele membre. Însă e nevoie de un act normativ local pentru punerea în aplicare a prevederii sale referitoare la numirea unui emiţător de coduri unice. Dacă România nu se grăbeşte cu nominalizarea emiţătorului autohton de coduri, producătorii locali de ţigarete vor fi obligaţi să lucreze cu alţi furnizori din spaţiul european”, a declarat Gilda Lazăr.
De cealaltă parte, ANAF, prin vocea vicepreşedintelui Bogdan Lari Mihei, a precizat: „Acţiunile de combatere a traficului ilegal cu produse accizabile vor continua să reprezinte o prioritate a Vămii Române”.
Producătorii de ţigarete consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative: reglementarea unitară, pe criteriul cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne (UE) cu Ungaria şi Bulgaria, şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară aproape nestingherit în zona de competenţă a acestora - pieţe, oboare, staţii de metrou.
Cea mai mare rată a comerţului ilegal cu ţigarete din ultimii nouă ani a fost înregistrată în luna ianuarie 2010, atunci când ajunsese la 36,3%.
