Prognoza de creştere economică pentru 2018 a fost majorată de la 5,5% în prognoza din toamna lui 2017 la 6,1% în prognoza de iarnă 2018. Ipoteza unei creşteri atât de puternice ce vine după un avans al PIB de 7% în 2017 este un semnal ce poate fi interpretat ca o invitaţie adresată companiilor pentru a se extinde şi a investi întrucât, deşi mulţi economişti cred că ţinta este greu de atins, o creştere de 4-5%, oricum foarte bună şi ea, este inclusă în aproape toate scenariile.
„Va fi greu să fie atinsă o creştere economică de 6% întrucât factorii care au condus la avansul PIB de 7% din 2017, bazat pe consum, şi-au epuizat combustibilul. O creştere de 6% ar fi posibilă dacă motorul consumului este înlocuit cu cel al investiţiilor. Dar investiţiile nu vin peste noapte. Ele nu s-au făcut în ultimii ani. Dacă încep de anul acesta, rezultatul se va vedea în viitor, nu în 2018. Însă o creştere solidă va fi“, comentează economistul Laurian Lungu.
INS a confirmat ieri avansul cu două cifre al consumului în 2017, creşterea de aproape 11%, an/an, reprezentând cheia succesului economic, neanticipat de nimeni, nici măcar de Comisia Naţională de Prognoză care, iniţial, miza pe un avans de 5,2% al PIB. Chiar şi această ţintă a fost însă considerată, la acea vreme, de nerealizat de majoritatea economiştilor. Iată că scenariul se repetă, iar pesimismul prevalează şi de această dată.
„Eu nu spun că nu ar fi posibilă o creştere de 6%. Dar ea nu poate coexista cu deficite foarte mici, cum anticipeză Prognoza – de pildă un sold al contului curent de 2,8% din PIB de la 3,1% anul trecut, sau cu o reducere de inflaţie de la 3,2% la finalul anului 2017 la 2,6% la finalul lui 2018. Acest scenariu nu este logic“, comentează Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
Scenariul propus de Prognoză aduce o schimbare fundamentală: consumul ar urma să crească în acest an cu 6,3%, iar investiţiile (formarea brută de capital fix) cu 7,9%.
Prin urmare, ipoteza este că investiţiile vor lua locul consumului ca motor principal al economiei.
„Investiţiile au fost foarte mici anul trecut – cele publice au fost la un minim postcriză. Având în vedere că 2018 aduce cu el o presiune puternică pe buget, din cauza majorării cheltuielilor sociale, este greu de crezut că statul va avea mulţi bani pentru investiţii astfel încât acestea să devină un motor foarte puternic al economiei“, comentează Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România.