Din momentul trecerii la cele ceresti a Papei Ioan Paul al II-lea au inceput sa curga cele noua zile de doliu, care sunt stabilite inca din Evul Mediu ca perioada de tranzitie intre doua pontificate. In cele noua zile este ales si noul lider al catolicismului, insa se pune in miscare ritualul si el vechi si sacru al conclavului - reuniunea cardinalilor care trebuie sa-l desemneze pe viitorul Papa.
Funeraliile propriu-zise sunt cuprinse in perioada de doliu a Vaticanului. Ioan Paul al II-lea urmeaza sa fie inmormantat intr-una dintre zilele cuprinse in perioada miercuri-vineri a acestei saptamani, dupa legile Vaticanului. Desi Sfantul Scaun nu a anuntat inca o data la care s-a fixat ceremonia propriu-zisa, este probabil ca stirea difuzata de cotidianul italian La Repubblica sa fie corecta - anume ca inmormantarea Papei Ioan Paul al II-lea ar urma sa aiba loc miercuri.
Locul nu este nici el precis. Este o cutuma care spune ca Papa trebuie inmormantat in Bazilica Sfantul Petru de la Roma, insa nu este sigur cata vreme Ioan Paul al II-lea a spus din timpul vietii ca ar dori sa se intoarca in tara natala, Polonia. Este asteptat ca la funeralii sa participe peste 2 milioane de oameni, dintre care o parte va fi reprezentata de sefi de stat si de guverne, de lideri spirituali ai altor credinte religioase.
Reguli stricte
In momentul in care a fost confirmata moartea Papei, cardinalul sambelan al Vaticanului, Eduardo Martinez Somalo (spaniol, apropiat de Opus Dei), este cel care sigileaza biroul si apartamentul Suveranului Pontif. El este cel care aduna inelul si sigiliul papale, pentru a le distruge pana la adunarea cardinalilor (conclav), pentru a preveni eventualele falsificari de documente. Cardinalul sambelan este cel care pregateste adunarea cardinalilor, care trebuie sa decida in detaliu funeraliile si lista invitatilor, toate amanuntele care tin de tranzitia de la un pontificat la altul. Aceasta este si perioada in care fiecare cardinal isi pierde practic functia, urmand ca noul Sfant Parinte sa-i reconfirme.
Conclavul secret al celor 117
Este adunarea care decide succesorul la Sfantul Scaun. Sunt chemati la marea alegere cardinalii care au mai putin de 80 de ani. In cazul nostru sunt 117 cardinali mai tineri de varsta limita, mai toti numiti de catre Ioan Paul al II-lea si doar trei care au mai participat la un alt conclav - cel care l-a desemnat pe Ioan Paul al II- lea ca Suveran Pontif. Conclavul este pregatit de catre un comitet din care fac parte cardinalul sambelan, fostul administrator al Vaticanului si fostul secretar de stat al Palatului Apostolic.
Acestia aleg doua figuri ilustre ale Bisericii Catolice, care s-au remarcat prin viziunile doctrinare, intelepciune si moralitate si care trebuie sa prezinte asa-numitele "meditatii" - in fapt criteriile care trebuie indeplinite de viitorul Papa in acord cu problemele cu care se confrunta Biserica Catolica. Acesta poate fi un moment de rascruce al carierei unei personalitati a Bisericii, pentru ca, de pilda, cel care a devenit Papa Ioan al XXIII-lea, in 1958, a fost atat de impresionat de unul dintre oratori incat i-a oferit la scurt timp palariuta rosie de cardinal.
S-a dus vremea cand Papa era ales prin vointa testamentara a defunctului Suveran Pontif sau prin vointa laica a vreunui imparat sau rege sau - cum s-a intamplat in epoca renascentista - la recomandarea unei familii influente, chiar daca era mecena, cum a fost clanul Medici.
Adunarea este considerata ca fiind functionala la 15 pana la 20 de zile de la moartea papei. Are la dispozitie zece zile ca sa-l desemneze pe Papa. Aceasta regula a fost stabilita in 1922, si asta pentru ca un cardinal american, William O''Connell, de Boston, a calatorit cu un vapor cu aburi care nu i-a permis sa ajunga la Roma decat in momentul in care noul papa, Pius al XI-lea, era anuntat public.
Pe durata conclavului, cardinalii locuiesc in resedinta Santa Marta, construita special de catre Papa Ioan Paul al II-lea pentru acest eveniment - cu dotari mai bune decat cele pe care le-ar putea oferi Palatul Apostolic, prea cald vara si prea friguros pe timp de iarna, cu prea putine bai. Amenajarea a costat 20 de milioane de dolari si se traduce prin punerea la dispozitia conclavului a 108 apartamente si 23 de camere single. Aici vor avea acces numai cardinalii, o mana doar de oficiali ai Bisericii, cativa medici, preoti care ofera seviciul de confesiune, menajere, bucatari si oameni de serviciu. Toti jura sa pastreze secretul discutiilor, altfel risca excomunicarea. Sunt practic izolati de lume - nu au voie sa vorbeasca nici la telefon, nici sa citeasca vreun jurnal sau sa urmareasca televizorul.
Paziti si inspirati de frescele lui Michelangelo
In prima dimineata a conclavului, cardinalii iau parte la o slujba speciala la Bazilica Sfantul Petru. La amiaza se aduna in Capela lui Pavel din palatul Apostolic, decorata cu frescele ultime ale lui Michelangelo, infatisandu-i pe Sfintii Petru si Pavel. Se retrag apoi in Capela Sixtina. Aici practic se alege Papa, sub bolta care infatiseaza Judecata de Apoi, imaginata tot de Michelangelo.
Si aici avem de-a face cu un ritual - sunt din nou juraminte pentru pastrarea secretului, sunt incantatii pentru alegerea celui mai bun si o seama de rugaciuni (rostite in latina), asa cum sunt intalnite si campanii electorale pe ultima suta de metri. Nu se pune problema unei decizii luate cu usurinta, pentru ca numarul mare de cardinali care participa, ca si mjoritatea de doua treimi plus unu care decreteaza numele noului Sfant Parinte lasa loc rasturnarii de situatie.
Papabilii sunt deja pe buzele tuturor
Intre candidatii favoriti nu se afla neaparat si viitorul Papa. Sunt atat de multe persoane invocate de diferite publicatii incat nu se stie daca asta nu inseamna ca poate fi ales un outsider, asa cum a fost si Ioan Paul al II-lea.
Sunt doua curente si multe argumente care circula in aceste zile. Pe de o parte se vorbeste de alegerea unui papa care sa provina din lumea a treia, a celor saraci, unde catolicismul este predominant si se lupta sa-si pastreze suprematia. Se spune ca daca tot a fost ales un papa polonez, de ce nu ar veni si randul unei tari cu multi catolici care sa nu fie neaparat europeana - continentul unde Biserica catolica a pierdut destul teren. Se mai vorbeste de asemenea de intoarcerea la papalitatea italiana, pentru revenirea la o traditie consacrata sute de ani. Dar viitorul papa poate fi si un african, un sud-american, un alb, un negru sau un evreu convertit la crestinism inca din pruncie. Aceste tendinte au nume. Proprii.
Cardinalul Dionigi Tettamanzi, arhiepiscop de Milano. Este privit ca un moderat si ar putea determina consensul din cadrul conclavului. Este unul dintre favoriti, dar s-ar putea ca tocmai deasa sa invocare sa-l scoata din cursa. La Vatican se spune ca daca intri Papa in conclav iesi doar cardinal. Este foarte apropiat de organizatia ultraconservativa, secreta, Opus Dei.
Cardinalul Francis Arinze, nigerian, conservator, apropiat al lui Ioan Paul al II lea. Este cel care conduce consiliul responsabil cu textele liturgice ale Vaticanului. Daca e ca viitorul papa sa fie de culoare, el este cel mai probabil candidat.
Cardinalul Joseph Ratzinger, german, cu vederi foarte influente - conduce in forta un departament care a capatat in timp renumele de "Inchizitie". Este privit ca un ultraconservator.
Cardinalul Claudio Hummes este indicat de cele mai multe publicatii ca fiind favorit. Reprezinta Brazilia, tara sud-americana cu cei mai multi catolici de pe continent. Este arhiepiscop de Sao Paulo si ar putea avea sustinerea a mai mult de o cincime dintre membrii conclavului care provin din America Latina. Are 70 de ani, este franciscan si s-a nascut in Brazilia din parinti germani.
Cardinalul Oscar Maradiaga al Hondurasului ar putea fi cel mai valabil contracandidat sud-american al lui Hummes. Dupa Ioan Paul al II-lea este considerat cel mai vocal aparator al lumii a treia de la Vatican, cel care solicita lumii bogate sa ajute pe cei aflati in nevoi.
Cardinalul Angelo Scola, patriarhul Venetiei (patriarh se numeste pentru ca titulatura dateaza de pe vremea schismei, cand Venetia si Ravenna erau legate de Bizant). A scris mult despre bioetica, un subiect pe care catolicismul nu l-a rezolvat inca.
Mai sunt in cursa cardinalul italian Giovanni Battista Re, cardinalul Ennio Antonelli al Florentei si Cardinalul Tarcisio Bertone, arhiepiscopul de Genova. Papabil este si cardinalul Christoph Schonborn, arhiepiscop de Viena, o stea in ascensiune la Vatican, dar care este considerat prea tanar pentru a fi papa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
