Infrastructura şcolară din România cuprinde peste 18.000 de unităţi de învăţământ ♦ Bibliotecile şcolare lipsesc în 60% dintre şcolile primare sau gimnaziale din mediul rural, comparativ cu 20% din mediul urban ♦ Laboratoarele lipsesc în 72% dintre unităţile de învăţământ secundar din mediul rural şi în 30% dintre cele din urban ♦ Peste jumătate dintre elevi învaţă în şcoli supraaglomerate ♦ Peste 42% dintre clădirile în care funcţionează şcoli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat, o treime fiind construite înainte de 1963 ♦ Peste 9.744 dintre clădirile şcolare, construite înainte de 1997, nu au fost consolidate seismic. De exemplu, la nivelul Municipiului Bucureşti, peste 50% dintre clădirile şcolare au peste 50 de ani, 31 dintre clădiri sunt considerate cu risc foarte înalt de prăbuşire, în vreme ce alte 179 de şcoli se preconizează că pot înregistra avarii medii sau severe ♦ Aproximativ 4.200 dintre şcolile din România nu au grupuri sanitare în incinta şcolii. În judeţele Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Vrancea aproximativ unul din trei elevi nu are acces la grupuri sanitare în interior ♦ Aproximativ 10% dintre unităţile de învăţământ primar şi secundar din România nu au acces la un sistem de canalizare corespunzător. În judeţele Suceava, Vrancea şi Botoşani, o şcoală din cinci nu este conectată la sistemul de canalizare.
Aceasta este România Educată şi cel mai ruşinos bilanţ al lui Klaus Iohannis la finalul celui de-al doilea mandat ca preşedinte al României. Luni, un copil a murit zdrobit de pereţii internatului liceului «Tamasi Aron» din Odorheiu Secuiesc. În timp ce elitele dezbat dezastrul de la testele PISA, copiii României au şcoli fără toalete, fără canalizare, fără biblioteci, mii de astfel de instituţii fiind în real pericol de a se prăbuşi peste cei al căror viitor ar trebui să-l “construiască.”
„Tragedia care a avut loc la internatul Liceului Tamaşi Aron din Odorheiu Secuiesc este cutremurătoare. Transmit condoleanţe familiei elevului care şi-a pierdut viaţa şi le doresc însănătoşire grabnică elevelor rănite în acest cumplit accident. Este o dramă care ne reaminteşte brutal că siguranţa în şcoli rămâne o prioritate critică. Spaţiile în care copiii îşi petrec cea mai mare parte din timpul lor trebuie să ofere protecţie şi să fie adaptate la standardele de siguranţă actuale. Solicit elucidarea de urgenţă a cauzelor care au dus la prăbuşirea clădirii şi pedepsirea celor care se vor dovedi vinovaţi”, a scris Klaus Iohannis, preşedintele autoproclamat reformator al sistemului de educaţie din România, pe pagina personală de Facebook, ca urmare a tragediei care a avut loc luni. Mesajul preşedintelui, la finalul celui de-al doilea mandat, este aproape cinic, având în vedere angajamentele pe care şi le-a luat prin proiectul său cel mai important, România Educată.
Cum arată România Educată în proiectului prezentat de preşedinte în 2021? Jalnic. La fel ca în 2018, la fel ca acum. Astfel potrivit raportului România Educată, pe plan local sunt circa 18.000 de şcoli. „Rezultatele elevilor sunt influenţate de diferenţele de context în care are loc învăţarea, în termeni de dotări şi de infrastructură, de exemplu: distanţa faţă de şcoală, învăţarea în schimburi, numărul de elevi dintr-o clasă raportat la suprafaţa acesteia, existenţa laboratoarelor, a bibliotecilor, a atelierelor, a cabinetelor de consigliere şcolară, a spaţiilor dedicate activităţilor sportive şi recreative etc”, se arată în documentul din 2021 care în linii mari este un copy-paste al strategiei pentru modernizarea infrastructurii eucaţionale 2018-2023, document de asemenea fără niciun fel de impact pe plan local. Care sunt cifrele şocante din documentul România Educată 2021? Bibliotecile şcolare lipsesc în 60% dintre şcolile primare sau gimnaziale din mediul rural, comparativ cu 20% din mediul urban. Laboratoarele lipsesc în 72% dintre unităţile de învăţământ secundar din mediul rural şi în 30% dintre cele din urban.
Peste 42% dintre clădirile în care funcţionează şcoli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat, o treime fiind construite înainte de 1963. Aproximativ 4.200 dintre şcolile din România nu au grupuri sanitare în incinta şcolii. Aproximativ 10% dintre unităţile de învăţământ primar şi secundar din România nu au acces la un sistem de canalizare corespunzător. Aproximativ 30% dintre clădirile şcolare sunt prevăzute cu rampă de acces şi doar 15% au grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilităţi.
“La nivelul anului 2021, din datele transmise de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), dintre cele 25.499 clădiri cu destinaţia învăţământ, doar 15,3% deţin autorizaţie de Securitate la incendiu, iar 15,8% funcţionează fără o astfel de autorizaţie. Restul, de aproape 69%, nu necesită autorizaţie de securitate la incendiu, pentru că au fost edificate înainte de 1998 şi, ulterior, nu şi-au schimbat destinaţia şi nu s-au efectuat asupra lor lucrări de modificare. Astfel, multe dintre clădiri au fost exploatate de peste 20 de ani, fără efectuarea oficială a unor intervenţii de reabilitare a instalaţiilor sau lucrări de îmbunătăţire a infrastructurii. Uzura fondului construit ridică, aşadar, importante semne de întrebare privind adecvarea şi siguranţa, în ansamblu, oferită comunităţii şcolare.”
Mai departe, la nivelul anului 2021, din datele transmise de către Ministerul Educaţiei, din numărul total de clădiri cu destinaţia săli de curs, laboratoare, sală de sport, cămin sau cantină din învăţământul preuniversitar, un număr de 3.191 clădiri nu au autorizaţie sanitară, fiind proporţional mai numeroase în mediul rural decât în cel urban. “Este important să notăm şi că o parte semnificativă a autorizaţiilor sanitare a fost obţinută în baza unei declaraţii pe propria răspundere a directorului unităţii de învăţământ.”
În faţa acestor certitudini, România este uluită, elita României este mereu uluită când vin rezultatele testărilor PISA, copiii din şcoli fără toalete nefiind la nivelul copiilor din alte state. Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de OCDE cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflaţi la finalul învăţământului obligatoriu, în trei domenii principale: lectură, matematică şi ştiinţe. Aşadar, testele PISA vizează capacitatea elevilor de a rezolva probleme complexe, de a gândi critic şi de a comunica eficient. Astfel, testele PISA ţintesc să vină cu informaţii despre eficienţa sistemelor de învăţământ în ceea ce priveşte pregătirea elevilor pentru a face faţă provocărilor din viaţa reală, practic de a aplica în viaţa reală ceea ce învaţă în şcoli. România a obţinut o medie de 428 de puncte la toate cele trei testări din 2022: lectură, matematică şi ştiinţe. Cu acest punctaj, România se clasează pe penultimul loc în rândul ţărilor UE participante, înaintea Bulgariei. La nivel general apare pe locul 45 din totalul de 81 de ţări şi teritorii. Rezultatele PISA şi faptul că în România copiii nu au dezvoltată o gândire critică sunt mereu întâmpinate cu stupoare, dar până la gândirea critică, primul pas spre România Educată este şcoala în sine.
