Pensiile vor creşte de anul viitor şi nu sunt doar actualizate cu inflaţia şi cu 50% din creşterea salariului mediu, ci din toamna viitoare ar urma să crească cu diferenţa până la 40%. În greva din vara trecută a profesorilor, guvernul a promis majorări substanţiale, de 40% a salariilor. Acum guvernul vorbeşte de majorări de doar 20% de la începutul noului an.
Guvernul trebuie să crească contribuţia la Pilonul II de pensii de la 3,75% la 4,75%. Dar ministrul finanţelor, Marcel Boloş, a spus că nu sunt bani şi că măsura ar putea fi amânată, ceea ce l-a pus în conflict cu şeful guvernului, Marcel Ciolacu.
Acesta din urmă spune că va introduce “criterii de perfomanţă” în funcţie de care salariile vor creşte în educaţie şi sănătate. Ce înseamnă asta, nimeni nu ştie. Dar guvernul lucrează.
„Vă anunţ că în acest weekend (weekendul trecut – n.red.) vom lucra împreună pe proiectul de buget pe 2024, unde investiţiile reprezintă fundamentul viziunii noastre de dezvoltare economică. De asemenea, va exista cea mai mare alocare bugetară din istorie pentru educaţie, ca să fie clar pentru toată lumea! Însă, mai ales după rezultatele României la testele PISA, îi cer doamnei ministru Deca să vină cu soluţii privind criteriile de performanţă în învăţământ! Orice cheltuială trebuie însoţită şi de o reformă şi să aibă ca rezultat performanţa! Nu ne putem aştepta ca, doar mărind salariile, să se întâmple o minune! Pentru că nu se va întâmpla! Aşadar, trebuie introduse criterii de perfomanţă în funcţie de care salariile vor creşte”, a spus Marcel Ciolacu.
Doar că nu toţi elevii şi nu toate şcolile participă la testele PISA. O evaluare se poate face, totuşi. La Evaluarea Naţională au fost mii de copii care au picat examenul cu nota 2 la română şi atunci poţi întreba ce a făcut un profesor vreme de opt ani cu un copil care ia nota 2 la limba română.
Premierul spune că aceleaşi cerinţe le are şi de la sănătate.
„Aştept de la conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să vină cu un sistem clar şi eficient de raportare a costurilor, cu criterii clare pentru sumele alocate pe fiecare program de sănătate. Nu poţi avea un buget de 12 miliarde de euro pe an şi să nu ştii în timp real pe ce se duc banii.”
Dar în spitale spăgile sunt în continuare la ordinea zilei, pentru mulţi medici spitalele publice nu mai sunt decât o sursă de racolare a clienţilor pentru clinicile lor private. De ce performanţe poţi vorbi aici?
