♦ De această întrebare depind multe: depinde cum îşi va fundamenta guvernul bugetul, depinde cum îşi vor alcătui companiile calculele finale pe bugete şi, nu în ultimul rând, depinde cu câţi bani vor ajunge acasă angajaţii, mai ales că inflaţia nu se dă bătută.
FMI a publicat la finalul săptămânii trecute, în urma vizitei anuale pe care fondul o face la Bucureşti, un raport în care arată că economia României s-a mişcat bine în 2023, în ciuda crizelor.
Documentul anticipează că economia României va creşte în acest an cu 2,2% şi cu 2,7% în anul ce vine. „Economia României a evoluat relativ bine în vremuri grele. Creşterea economică, deşi a încetinit, rămâne destul de robustă şi mai mare decât la majoritatea ţărilor din jur.“
În UE, estimarea de creştere este anul acesta, în medie, de 0,6% şi de 1,2% în anul ce vine. Dacă România va merge în acelaşi sens al prognozelor, având în vedere că 70% din exporturile ţării merg în UE, atunci şansele sunt semnificativ sporite ca 2024 să fie un an mai bun decât 2023.
„Diferenţialul nostru de creştere faţă de media UE este pozitiv. Prin urmare, dacă nimic grav nu se întâmplă, economia ar putea creşte mai bine în 2024 decât în acest an“, spune economistul Laurian Lungu. Sunt, adaugă el, o serie de factori fundamentali care ar putea întări sau compromite această perspectivă.
Pozitiv este că în România vor intra multe fonduri UE ce vor ajuta economia. Deja la nouă luni din an, INS arată că investiţiile au contribuit cu 2,8% la creşterea PIB de 1,4%, pe partea de utilizare. Aici banii de la UE au contribuit semnificativ.
Negativ, din perspectiva evoluţiei PIB, ar putea fi măsurile fiscale ce intră în vigoare la 1 ianuarie 2024. Nu ştim cum va reacţiona economia la creşterile de taxe. Mai sunt şi alte necunoscute. Dincolo de măsurile deja dispuse, incertitudinea fiscală rămâne: ce se întâmplă cu pensiile, de pildă.
