Sfârşitul anului 2023 se arată mult mai complicat decât se aştepta. Încetinirea bruscă a creşterii economice ridică întrebări despre cum se va închide bugetul anul acesta. Impulsul aşteptat din partea agriculturii nu s-a înregistrat în T3, iar discuţiile despre introducerea noilor taxe au indus un sentiment de anxietate în economie

În trimestrul al treilea din 2023 economia a crescut cu doar 0,2%, faţă de T3/2022, o stagnare, practic. În primele trei trimestre din an, economia a crescut cu doar 1,1%, an la an. E greu de crezut că va atinge o creştere de 2,4% cum spera guvernul în prognoza revizuită de la 2,8% de la început de an.

Nimeni nu mai anticipează azi o creştere economică mai mare de 1,5% în 2023. Iar scăderea motoarelor economiei pune o presiune puternică pe bugetul din acest an, dar şi pe bugetul din anul ce vine.

„Ne-am revizuit prognozele de creştere la 1,5%“, spune Ionuţ Dumitru, econo­mistul-şef al Raiffeisen Bank. Aceeaşi cifră de creştere o estimează şi Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank si Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al CFA România. În condiţiile în care presiu­nile sociale sunt enorme, din cauza inflaţiei încă ridicate (deşi Statistica arată că salariile au crescut, pe medie, cu 15%, iar inflaţia a coborât la 8,1%) deficitul bugetar va sări în aer.

BNR nu a redus dobânda-cheie în faţa riscului căderii economice şi a susţinut că nu o va reduce până ce inflaţia nu va coborî substanţial. Şi, mai spune BNR, măsurile guvernului privind taxele vor reaprinde inflaţia, aşa că nu reduce dobânda. Alţii au făcut-o însă, Ungaria, de pildă.

Guvernul  vrea un deficit bugetar de sub 5% din PIB în acest an şi este posibil să poată apăra această redută. Dar FMI esti­mează un deficit de 6%.

Dacă va putea apăra reduta anul acesta, greu de crezut că o va putea face şi la anul când deficitul ar pu­tea atinge chiar 6% din PIB, după cum esti­mează economistul-şef al Raiffeisen Bank. Şi este simplu pentru că atunci când eco­nomia se reduce şi veniturile bugetului scad. Or, sunt guri multe de hrănit din acest buget.

Guvernul a mai luat nişte măsuri pentru îndreptatea situaţiei bugetare: taxă pe cifra de afaceri, şi altele. Dar unele spitale încep să anunţe încă de pe acum că nu mai au bani de funcţionare. Iar banii trebuie găsiţi. Măsurile luate de guvern aduc la buget la 1% din PIB în 2024, în vreme ce promisiunile făcute înseamnă peste 3% din PIB. Aşa că deficitul va creşte.

 Banii, la situaţia de faţă, nu pot fi găsiţi decât din împrumuturi sau din majorări de taxe. Dumitru spune că deficitul bugetar de anul viitor ar putea sări de 6% din PIB pentru că acum nu ştim impactul noii legi a pensiilor. Legea pensiilor de azi spune că pensiile se majorează cu rata inflaţiei şi cu jumătate din creşterea reală a salariului mediu. Dacă lucrurile se opreau aici era în regulă, spune Dumitru. Am fi avut o creştere a pensiilor, de la 1 ianuarie, cu 13,8%, rezonabil. Dar guvernul mai vine cu o majorare din septembrie, pentru îndreptarea unor nedreptăţi, iar pensiile vor creşte, pe total, cu 40%. Ar fi, spune guvernul, o măsură convenită cu Banca Mondială şi cu Comisia Europeană.

“Decât aşa sfaturi, mai bine lipsă. Puteam să ne tăiem picioarele şi fără Banca Mondială şi fără Comisia Europeană”, comentează cu ironie Ionunţ Dumitru.

Nici pe afară orizontul nu este mai blând.

Economia UE va creşte în acest an mai puţin decât se preconiza, arată Comisia Europeană, care a făcut o nouă revizuire, în scădere, a estimărilor privind PIB-ul Uniunii. Pentru că inflaţia rămâne ridicată iar activitatea economică slabă. Cei 800 de miliarde de euro mobilizaţi pentru refacerea economiilor Uniunii nu se văd în creşterea economică.

Comisia spune că UE va înregistra o creştere de 0,6% în 2023 şi de 1,3% în 2024. Deci, cu o creştere anticipată de 1,5% în acest an, România o duce chiar bine.