♦ „Europa, din păcate, nu este la fel de «verde» cum a fost în anii trecuţi din punctul de vedere al riscului de ţară.“
Riscurile la adresa businessului din România sunt mai mari faţă de alte ţări europene, dar oportunităţile sunt pe măsură, a fost una dintre concluziile conferinţei Risc de Ţară, organizată de Coface România. În aceste condiţii, companiile au nevoie să se orienteze şi să cunoască riscurile pe care şi le asumă.
„Este important să susţii dezvoltarea businessului pe mai mulţi piloni: pe o bază de informaţii - trebuie să ştii cu cine te înţelegi, de la cine cumperi. Coface are o competenţă vastă în acest domeniu. Al doilea element este asigurarea de credit. Un alt element, având în vedere situaţia economică şi tipul de incertitudine cu care ne confruntăm acum, aş spune că este recuperarea creanţelor“, a spus Jaroslaw Jaworski, CEO Central & Eastern Europe Region Coface. Coface România cu Ziarul Financiar în calitate de partener media au organizat marţi, 17 octombrie conferinţa anuală Risc de Ţară, unde specialiştii de la Coface, împreună cu analişti financiari şi profesori de economie au analizat situaţia economică actuală şi perspectivele de viitor, precum şi riscurile la adresa businessului. România se află într-un risc mai mare decât alte ţări din regiune şi din Europa, mai ales din cauza proximităţii cu războiul din Ucraina.
„Cred că România a parcurs un drum important în ultimii ani şi cred că un drum şi mai semnificativ ne aşteaptă în continuare. Mediul de afaceri românesc este rezilient, pregătit să facă faţă pentru ce va urma şi să fructifice oportunităţile“, a spus Alina Popa, country manager Coface România, companie oferă informaţii de afaceri, colectare creanţe şi asigurări.
Invitatul special al conferinţei a fost Jonathan Haskel, profesor de economie la Imperial College Business School şi coautor al volumelor „Capitalism Without Capital: The Rise of the Intangible Economy“ şi „Restarting the Future: How to Fix the Intangible Economy“. Ela vorbit despre tema conferinţei de anul acesta, care a fost „Tangibil şi intangibil, într-o lume în schimbare“.
„Businessurile s-au schimbat. Economia trece la o versiune intangibilă: de la clădiri, computere, fabrici şi maşini, la cercetare & dezvoltare, traininguri, design, procese de business, branduri şi marketing, software. Această transformare este mai degrabă ascunsă, deoarece o mare parte din businessurile intangibile nu se reflectă în PIB“, a spus Jonathan Haskel, în cadrul discursului său.
Jaroslaw Jaworski, CEO Central & Eastern Europe Region Coface
► Businessul din Romania se află în primele 15 din lume pentru Coface, iar echipa de 300 de oameni ai Coface susţine clienţii şi dezvoltarea.
► Este important să susţii dezvoltarea pe mai mulţi piloni: pe o bază de informaţii - trebuie să ştii cu cine te înţelegi, de la cine cumperi. Coface are o competenţă vastă în acest domeniu.
► Al doilea element este probabil mai comun: asigurarea de credit. Un alt element, având în vedere situaţia economică şi tipul de incertitudine cu care ne confruntăm acum, aş spune că este recuperarea creanţelor.
► Aş vrea să evidenţiez această chestiune foarte importantă pentru partenerii de business, care nu lucrează numai pe vreme însorită, ci şi atunci când afară plouă: de aceea suntem aici, să sprijinim clienţii şi partenerii de business.
Jonathan Haskel, profesor de economie la Imperial College Business School:
► Businessurile s-au schimbat. Economia trece la o versiune intangibilă: de la clădiri, computere, fabrici şi maşini, la cercetare & dezvoltare, traininguri, design, procese de business, branduri şi marketing, software.
► Această transformare este mai degrabă ascunsă, deoarece o mare parte din businessurile intangibile nu se reflectă în PIB.
► Capitalul intangibil este diferit deoarece businessurile de acest tip sunt scalabile, pot creşte foarte mult şi foarte repede. De asemenea, odată ce o firmă face o investiţie intangibilă, devine dificil să vândă sau să-şi recupereze investiţia. Aceste afaceri sunt mai uşor de protejat şi devin mai valoroase prin combinaţia cu altele similare.
Grzegorz Sielewicz, chief economist Coface CEE
► Europa, din păcate, nu este la fel de verde cum a fost în anii trecuţi din punctul de vedere al riscului de ţară.
► Riscurile de ţară au crescut şi au fost multe downgrade-uri de la pandemie, apoi conflictul din Ucraina. Acum, pentru că nu ne uităm numai la risc suveran, ne uităm şi la riscul corporativ.
► Cu excepţia recesiunii din pandemie, 2023 este anul cu cea mai slabă evoluţie economică din ultimii ani.
► Ne uităm la contribuţie, pentru că este important cine stă în spatele deteriorării situaţiei economice. Puteţi vedea că, din păcate, economiile avansate încetinesc mai repede.
Christiane von Berg, head of economic research BeNeLux & Germania, Austria, Elveţia:
► Riscul de ţară este diferit de ratingul de ţară. Noi ne uităm la riscuri. În primul rând, mediul înconjurător, pentru că riscul este diferit în funcţie de ţară. Apoi ne uităm la riscurile macroeconomice, riscurile politice şi, desigur, riscurile climatice. Toate acestea se ponderează într-un indice de la A1 la E.
► Un motiv pentru care creşterea este foarte scăzută în Europa este încetinirea exporturilor din China.
► Economia Germaniei este în deteriorare din 2018, când industria a început să încetinească. Apoi, desigur, criza din pandemie a contribuit la încetinire.
Florian Libocor, chief economist BRD - Groupe Société Générale
► A încerca să contracarezi cu instrumente monetare o problemă de natură nemonetară duce la o rată mică de succes. Pachetul fiscal este necesar, dar întârziat. Include nişte măsuri luate cu bună intenţie, dar nu este clar care va fi impactul său. O creştere a TVA-ului va duce, în primă fază, la o diminuare a bugetului, nu la o creştere a lui.
► Suntem mai puţin optimişti şi vedem inflaţia mai sus, pe la 8,2%, la final de an. Publicul se aşteaptă să fie un pic mai rău, aşa că scade consumul.
► Oamenii aşteaptă să vadă dacă anul viitor se vor îndrepta lucrurile, vor să ştie dacă vor scădea dobânzile. Noi avem în vedere să se întâmple în al doilea semestru al anului viitor. Nu mă aştept ca sentimentul de relaxare să fie resimţit la unison în toată Europa.
Alina Popa, country manager Coface Romania
► Suntem o companie multinaţională cu peste 75 de ani de tradiţie. Avem peste peste 50.000 de clienţi în peste 200 de ţări. Plătim despăgubiri de peste 480 de milioane de euro ca medie anuală în ultimii cinci ani.
► În România suntem prezenţi din 1996 ca furnizori de servicii de credit management şi din 2005 ca asiguratori de riscuri de neplată.
► Suntem o echipă de peste 120 de colegi, chiar peste 300 cu colegii din IT şi shared service.
► Centrul IT din Bucureşti este singurul centru de dezvoltare IT pe care Coface îl are.
► Ce este conferinţa de risc de ţară? Ne dorim să ajutăm reprezentanţii mediului de afaceri să înţeleagă riscurile, să le gestionaţi şi să vă asumaţi riscuri pentru a fructifica oportunităţi.
► Conferinţa de risc de ţară este un eveniment anual care a avut loc pentru prima dată în Franţa în 1995 şi în România pentru prima dată în 2005.
► Ceea ce facem şi ceea ce este nucleul businessului nostru este complet intangibil. Serviciile noastre sunt din zona de credit management, căutăm să asigurăm riscuri. Cel mai valoros activ al companiei este echipa, sunt colegii, prin ceea ce ştiu, prin felul în care contribuie şi dedicarea cu care îşi fac meseria în fiecare zi.
Cristian Popa, membru în consiliul de administraţie al BNR
► Inflaţia îi ajută pe cei îndatoraţi, pentru că le reduce datoriile, dar îi afectează pe cei care au economii şi pe cei care consumă. Inflaţia vine în jos, dar gradual, în ritm încet. Trebuie să evităm împământenirea acestei inflaţii şi să rămânem vigilenţi.
► Ţintele sunt 7,5% inflaţie la finalul acestui an, 4,4% la finalul anului următor şi 3,8% peste doi ani. A început cu energie şi mărfuri, s-a mutat pe alimente şi bunuri, iar acum o vedem în servicii, unde este mult peste medie.
► Nu poţi avea taxe ca în Vest şi eficienţa banului public ca în Est. Eu personal nu susţin taxe mai mari.
